noua economie viitorul energiei si rolul neptun deep in asigurarea securitatii energetice em360 adrian maniutiu daniel aspostol florin spataru fppg cover

Neptun Deep, asul României de la Marea Neagră

Marea Neagră, deși aflată la granița Uniunii Europene, devine o mare centrală ca importanță, fiind esențială pentru siguranța energetică a regiunii, dar și pentru siguranța națională a statelor.

Rolul Mării Negre și importanța proiectului Neptun Deep au reprezentat temele centrale ale emisiunii Noua economie, care l-a avut ca invitat pe Florin Spătaru, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, fost Ministru al Economiei, și a fost moderată de către Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale Petrol și Gaze. 

Puteți urmări aici înregistrarea emisiunii:

Producția din proiectul Neptun Deep ar putea începe în 2027, iar noile cantități de gaze naturale ar putea fi o susținere atât pentru consumul casnic românesc, cât și pentru industria chimică, sector ce ar putea cunoaște un reviriment important.

Gazele naturale au un rol important în tranziția energetică și în această nouă economie ce se dezvoltă în prezent, ce necesită energie curată, în cantități semnificative și la prețuri competitive.

Rolul statului în dezvoltarea marilor proiecte din energie

Statul are un rol esențial, atât prin capacitatea de reglementare, prin legislație, dar și prin stimularea unor proiecte unde componenta privată are un rol, dar nu poate susține 100% aceste inițiative.

Este vorba despre dezvoltarea întregii rețele de transport al gazelor, conectivitate, toate acordurile bilaterale sau multițări pe care trebuie să le asigurăm. Prin aceste măsuri, statul poate să dea ceea ce orice operator privat cere, și anume predictibilitate și transparență. Pentru că vorbim de strategii pe termeni lung, nu putem judeca în cicluri electorale.

CCS (captarea și stocarea carbonului) și rolul Mării Negre

Avem o problemă cu NZIA, cu cota de stocare a carbonului. Ultimele discuții au încercat să medieze o astfel de problemă și să nu existe o obligativitate, ci o țintă de stocare. Avem o întârziere majoră în generarea acestui concept, al captării, transportului și stocării de carbon. Noi am adoptat legislația în 2011.

Ce am făcut până în 2024? Absolut nimic. Am avut un proiect, Getica, un proiect relativ bine făcut, dar pe care nu l-am finanțat. Acela ar fi fost un proiect pilot care ar fi putut genera plusvaloare. Agenția Națională pentru Resurse Minerale a publicat în transparență decizională modificarea noii legi. Am susținut câteva proiecte pilot pentru captarea și stocarea carbonului tocmai pentru a genera această încedere că România va putea face această captare. Marea Neagră, la rândul său, poate stoca acest carbon, ceea ce reprezintă un avantaj competitiv important.

Destinația gazelor naturale din Marea Neagră

Ideal ar fi ca o bună parte din aceste gaze să se regăsească în economia românească, în industrie, și nu în consumul casnic sau producția de energie. E și această o componentă foarte importantă, dar ideal ar fi să se regăsească în produse cu valoare adăugată, cum este industria chimică. Industria chimică este generatorul unui întreg lanț de valoare. Ultimul studiu INS arată că detegentul, un produs chimic, este principala sursă de inflație. El generează un întreg lanț de valoare, de la exploatarea materiei prime, carbonatul de calciu, și pe întregul lanț de procesare.

Proiectul Neptun Deep trebuie să continue

Ar fi o mare eroare să oprim acest proiect. Ar fi un lucru care ar afecta nu numai România, ci și întregul concept european. Tranziția energetică a Europei nu poate funcționa fără gaz. Oricine ar spune că găsim imediat alte soluții într-un timp extrem de scurt nu face altceva decât să genereze o altă dependență a Europei.

Marea Neagră reprezintă un echilibrator, atât pentru consumul domestic, cât mai ales pentru dezvoltarea industriei. Este vorba despre industria chimică, generatoarea unui întreg lanț valoric, dar și despre o posibilă industrie a semiconductorilor. Acest sector este unul puternic energofag – atât în producție, cât și în utilizare – și presupune sinergii și cu industria chimică. De asemenea, Marea Neagră reprezintă un factor de securitate, prin acordurile pe care România le semnează cu riveranii Mării Negre.

„Pe lângă proiectele majore pe care le avem, va trebui să ne uităm și la celelalte avantaje pe care le avem, din perspectiva coridoarelor de transport, a stocării carbonului, a tuturor resurselor pe care le putem avea din această zone.”

Florin Spătaru – Consilier de stat, Cancelaria Prim Ministrului


NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.

noua economie viitorul energiei si rolul neptun deep in asigurarea securitatii energetice em360 adrian maniutiu daniel aspostol fppg cover

Tranziția energetică: sfârșitul gazului natural nu-i aici

Securitatea energetică reprezintă o problemă europeană, apărută în contextul războiului din Ucraina. Pe de altă parte, sectorul energetic este modelat și de ambițiile interne ale UE, de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră.  Una dintre soluții vine de la Marea Neagră, prin proiectul de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep.

Cea mai recentă ediție a emisiunii NOUA ECONOMIE, moderată de Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale Petrol și Gaze, a avut drept teme de discuție rolul gazelor naturale în contextul geopolitic actual și contribuția României la securitatea energetică a UE, prin dezvoltarea proiectului Neptun Deep.

Sorin Elisei. Gazele naturale ne ajută să depășim obstacolele tranziției.

Dialogul cu Sorin Elisei, Director General în Ministerul Energiei, a avut loc în jurul rolului pe care gazele naturale îl au în aprovizionarea cu energie a UE și modul în care România își poate asigura propria tranziție energetică și poate deveni un pilon de stabilitate.

Gazele românești, atât cele de pe uscat, cât și cele din Marea Neagră, sunt una dintre cele mai importante atuuri ale României și reprezintă o susținere importantă pentru aprovizionarea țării. De asemenea, gazele naturale sunt compatibile sau chiar susțin noi tehnologii, cum ar fi hidrogenul, biogazul și biometanul. De aceea, resursele românești reprezintă un vector important pentru tranziția energetică, coexistând cu resursele regenerabile.

Unul dintre aspectele cel mai importante este că Marea Neagră este un proiect matur, aproape de momentul startului și, implicit, de demonstrare a beneficiilor.

Raluca Covrig. Noile tehnologii sunt viitorul energiei

Raluca Covrig, Directorul de Afaceri Publice și Comunicare al Federației Patronale Petrol și Gaze, a arătat că viitorul energiei sună bine și datorită noilor tehnologii dezvoltate de către companiile din sectorul de petrol și gaze.

Printre cele  2 tehnologii promițătoare pentru un viitor mai curat, dar cu energie suficientă, se numără CCS (captarea, transportul, stocarea și chiar utilizarea dioxidului de carbon), care ajută la menținerea competitivității industriei și la atingerea obiectivelor de decarbonare. O altă sursă regenerabilă este energia geotermală, cu beneficii importante în cazul exploatării cu sistemul în buclă închisă.

Corneliu Bodea. România trebuie să joace cartea gazelor naturale din Marea Neagră în noul context european.

Gazele naturale sunt importante pentru echilibrarea sistemului energetic, electricitatea produsă din acestea poate fi folosită pentru a echilibra fluctuațiile energiei regenerabile. De aceea, gazele naturale rămân o oportunitate, mai ales că, la nivel european, după cum subliniază Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte CRE, luptăm împotriva emisiilor, nu a combustibililor fosili.

În Europa, nu avem opțiunea renunțării la tranziția energetică, dar gazele naturale sunt considerate combustibil de tranziție și, împreună cu resursele regenerabile, de exemplu hidroenergia, vor face ca energia românească să fie tot mai verde.

România trebuie să vadă tranziția ca pe o oportunitate de a avea energie mai ieftină și mai curată. Cum susține țara noastră tranziția energetică? Primul pilon este reprezentat de importantele resurse naturale, cum sunt gazele din Marea Neagră. Un alt pilon important – experiența și capacitatea companiilor de a implementa noi tehnologii, pentru decarbonarea economiei sau pentru producția energiei verzi.

„Pentru România, gazele din Marea Neagră sunt esențiale în acest proces de tranziție pentru a înlocui centralele care produc curent electric pe bază de cărbune.”

Sorin Elisei – Director General, Ministerul Energiei

„Rolul Neptun Deep și Mării Negre în România este unul esențial pentru viitor. Pentru că viitorul energiei se bazează pe elementul de tranziție pe gaze.”

Raluca Covrig – Director Afaceri Publice și Comunicare, FPPG

„Eu cred că, cel puțin pentru o perioadă de timp, așa cum este deja recunoscut în documentele UE, dar și în strategia energetică a României, rolul gazului ar putea fi extrem de important.”

Corneliu Bodea – CEO Adrem / Președinte CRE


NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.

România ar putea deveni cel mai important producător de gaze naturale din Europa fppg

România poate deveni cel mai important producător de gaze naturale din Europa

România ar putea deveni cel mai important producător de gaze naturale al Europei! Este concluzia celei de-a doua zi de Transylvania Green Energy Forum, eveniment desfăşurat la Cluj-Napoca.

Citește mai mult

România ar putea deveni cel mai important producător de gaze naturale din Europa fppg

România ar putea deveni cel mai important producător de gaze naturale din Europa

România ar putea deveni cel mai important producător de gaze naturale al Europei! Este concluzia din cea de-a doua zi de Transylvania Green Energy Forum, cel mai mare eveniment dedicat energiei verzi, desfăşurat la Cluj-Napoca.

Citește mai mult

tranzitia la energia verde chisalita antena 3 cnn fppg

Discuţii cruciale despre tranziţia la energia verde şi sustenabilă. Dumitru Chisăliţă: „Totul se construieşte în timp”

Sunt discuţii cruciale despre tranziția la energie verde și sustenabilă la Transylvania Green Energy Forum, care are loc la Cluj-Napoca. La conferinţă participă factori de decizie, experți și lideri din industrie. Este a doua zi a forumului organizat in parteneriat cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Citește mai mult

o schimbare pentru energie curata si sigura fppg

VIITORUL ENERGIEI – O SCHIMBARE PENTRU ENERGIE CURATĂ ȘI SIGURĂ

A fost epoca vitezei, este încă epoca internetului, dar cu siguranță începe și cea a energiei. Desigur, societatea a avut nevoie și până acum de combustibili și de electricitate, dar necesarul crește puternic, odată cu dezvoltarea și rafinarea proceselor pe care le folosim pentru a supraviețui, a trăi confortabil și a ne dezvolta. În ultimii ani, dialogul global se poartă pe tema energiei regenerabile.

Luând toate acestea în calcul, a venit momentul ca sectorul energetic să-și regândească misiunea și obiectivele, înglobând noile ținte, de orientare către surse disponibile pe termen lung și de protecție a mediului. În România, sectorul de petrol și gaze investește tot mai mult în inovare și dezvoltarea unor noi tehnologii, care să permită furnizarea sigură de energie către companii și populație, cu respectarea noilor standarde.

Gaz de România devine Viitorul Energiei

În acest context al accelerării tranziției energetice, proiectul Gaz de România a devenit Viitorul Energiei. Aceasta nouă identitate reflectă direcția către care ne îndreptăm și care urmează să fie adusă la cunoștința publicului, în detaliu, prin această nouă etapă a proiectului.

Ca toate lucrurile bune, și Viitorul Energiei a început cu o petrecere

Imagine de la Gală

Da, pentru că tranziția energetică aduce laolaltă companii, mediul academic, autorități, specialiști, mass media pentru a stabili liniile de dezvoltare, a le pune în practică și a le face cunoscute, pentru implicarea publicului larg. De aceea, lansarea noii identități a avut loc în cadrul Galei Gaz de România, în prezența celor care doresc să contribuie la acțiunile noastre de educare și de promovare, pentru o notorietate cât mai crescută a tehnologiilor și pentru o atitudine cât mai favorabilă în ceea ce privește transformările necesare.

Pe data de 22 noiembrie, reprezentanții sectorului energetic, dar și ai unor domenii cointeresate și implicate în tranziție, au fost martorii acestei transformări, confirmând prin prezența lor relevanța demersului nostru.

Ce presupune tranziția energetică?

România s-a angajat să atingă o reducere cu 95% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Pentru aceasta, sunt necesare schimbări ale tehnologiilor, materialelor utilizate, un proces intens de decarbonare. De exemplu, este necesar să dezvoltăm capacități de producție a hidrogenului, dar și infrastructură pentru utilizarea sa. Un alt exemplu este decarbonarea unor sectoare cu emisii intensive – ciment, industrie metalurgică etc. – prin dezvoltarea tehnologiilor CCS (captarea, transportul și stocarea dioxidului de carbonul).

Dincolo de aceste schimbări la nivelul tehnologiei, este necesară o înnoire a mentalităților. Este necesar să explicăm concetățenilor beneficiile tranziției: un mediu mai curat, dar și energie accesibilă și suficientă. De asemenea, este posibil să fim martorii unor reconfigurări importante, de exemplu unele zone își pot schimba profilul economic prin transformarea în green hydrogen valley, fapt ce va cere și recalificarea forței de muncă, iar alte zone ar putea deveni gazdele unor „ferme” fotovoltaice sau eoliene.

Cei 10 piloni ai Viitorului Energiei

Am identificat tehnologiile ce vor susține tranziția energetică românească și cărora trebuie să le creăm premise de dezvoltare continuă. Acestea reprezintă și primii 8 piloni ai proiectului Viitorului Energiei:

  • Energie geotermală
  • CCS (captarea și stocarea carbonului)
  • Energia nucleară
  • Hidrogenul
  • Energia eoliană offshore
  • Energia solară
  • Biocombustibilii
  • Gazele naturale
  • Hidro
  • Hidrocarburi (petrol & cărbune)

Ne propunem să evidențiem acești piloni, companiile care îi dezvoltă, oamenii fără de care tranziția energetică nu ar fi posibilă. FPPG va continua să susțină dialogul și demersurile de informare, atât la nivelul specialiștilor, cât și al publicului larg. Tranziția energetică reprezintă o schimbare de mare anvengură, ce poate deveni o reușită doar dacă vom contribui cu toții. Ne propunem să contribuim la crearea acestei sinergii și să facilităm în continuare atingerea obiectivelor pe care România și sectorul energetic le au, pentru prosperitatea întregii societăți.

Vă invităm pe viitorulenergiei.ro pentru mai multe informații despre cum se desfășoară tranziția energetică, factorii implicați și exemple de succes.

gala gaz de romania 2023 - fppg

Gala Gaz de România – Împreună pentru Viitorul Energiei. Sărbătoarea tranziției energetice

Pe data de 22 noiembrie, sectorul energetic, împreună cu invitați de seamă din alte domenii – autorități, parlamentari, specialiști din domenii conexe – s-au reunit în cadrul Galei Gaz de România – Împreună pentru viitorul energiei pentru a-și face cunoscute succesele din acest an, dar și pentru o bună coordonare a acțiunilor din perioada următoare.

Evenimentul nostru strânge an de an laolaltă personalități din domeniul energetic și contribuie la țesătura de idei și principii pe care se alcătuiesc acțiunile comune.

Ediția din acest an a subliniat, mai mult decât oricând, puterea coordonării, a țintelor la care contribuie întreaga industrie, cu susținerea autorităților și a opiniei publice. Aceasta pentru că industria noastră se transformă într-un lider al uneia dintre cele mai importante mișcări din economia și societatea românească: tranziția energetică. Obiectivele sunt asumate de către România, dar inițiativele ce conduc la atingerea țintelor sunt ale fiecăruia dintre noi, atât la nivel de companie, cât chiar și la nivel personal sau al nucleului familial.

 

O tranziție de imagine. Gaz de România devine Viitorul Energiei

Într-o susținere la nivel simbolic a tranziției energetice, am marcat un nou moment din istoria proiectului nostru: Gaz de România se va numi de acum Viitorul Energiei, căpătând și o nouă identitate vizuală. Acest nou concept a fost prezentat în premieră în cadrul Galei, iar distinșii oaspeți din industrie ne-au făcut onoarea de a fi martori la acest moment important.

Viitorul Energiei – noua identitate sub care vom continua să promovăm energia românească, evoluția sa, precum și specialiștii care fac posibil bunul mers al sectorului – a fost creat pornind de la 8 piloni importanți pentru România și viitorul său, prosper și sustenabil.

Cei 8 piloni sunt:

  • Energie geotermală
  • CCS (captarea și stocarea carbonului)
  • Energia nucleară
  • Hidrogenul
  • Energia eoliană offshore
  • Energia solară
  • Biocombustibilii
  • Gazele naturale

Aceștia reprezintă, de fapt, o parte dintre tehnologiile identificate pe care se bazează și tranziția energetică românească și punctele pe care se vor concentra atenția, eforturile și fondurile, din interiorul țării și nu numai. Proiectul Viitorul Energiei va continua să promoveze companiile, inovația, tehnologia și să realizeze un demers de popularizare către publicul larg, pentru ca întreaga societate să acționeze ca un tot pentru o tranziție către mai bine.

Ne mândrim cu reușitele anului 2023

Unul dintre cele mai importante momente ale serii a fost demararea proiectului Neptun Deep, de producție a gazelor naturale în Marea Neagră.

Reprezentantele celor două companii partenere – doamnele Christina Verchere, CEO OMV PETROM, și doamna Diana Lupu, Director General ROMGAZ, Black Sea Ltd s-au aflat împreună pe scena Galei Gaz de România și au subliniat importanța și impactul Neptun Deep asupra României: cu acest proiect, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

De asemenea, ca o emblemă pentru transformarea pe care sectorul energetic o cunoaște, doamna Christina Verchere a arătat că OMV Petrom va investi 3,5 mld euro în energie regenerabilă, pe parcursul viitorilor ani.

Doamna Diana Lupu a subliniat, de asemenea, succesul celor 2 companii, amintind atât decizia de investiție din iunie, cât și intrarea în faza de dezvoltare din august 2023, subliniind contribuția autorităților și a echipelor care au făcut posibilă parcurgerea etapelor. De asemenea, a arătat dorința celor 2 companii ca primele gaze să intre în sistemul energetic național în 2027.

În avangarda succeselor din energie. Premii pentru viitor

Alături de parteneri, autorități, specialiști din sectorul energetic și domenii conexe, în cadrul Galei, am sărbătorit schimbul de generații tehnologice în industria energetică, dar și continuitatea unui domeniu de succes în România, cel al gazelor naturale. Astfel, au fost acordate premii – simbol pentru înnoirile ce au început deja. Dorim ca acestea să reprezinte, în fapt, o ștachetă, iar câștigătorii din acest an să înmâneze premiile de anul viitor, ca o perpetuare a mentalității de pionier în tehnologie și de promotor al progresului.

Premiul pentru Energie Geotermală

Primul premiu al serii a fost dedicat Energiei Geotermale și a fost oferit de către domnul Casian Nițulescu, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Energiei, Primăriei Municipiului Oradea „pentru utilizarea exemplară a energiei geotermale. La Oradea, a început deja schimbul de generații în tehnologie. Acest municipiu dă resurselor regenerabile locul de cinste pe care-l merită în mixul energetic, pentru confortul și bunăstarea cetățenilor. Oradea este cu adevărat un model de dezvoltare pentru România.” Domnul Florin Birta, Primarul Municipiului Oradea, a primit premiul în numele instituției pe care o conduce și a arătat că, prin investiții de 30 milioane de euro,  15% din energia necesară pentru funcționarea sistemului de termoficare din Oradea provine din apă geotermală. De asemenea, Oradea își binemerită renumele de oraș-model în utilizarea acestui tip de energie prin proiectele în desfășurare: până în 2030, 50% din energia orașului va proveni din energie geotermală.

Premiul pentru Energie Nucleară

Cea de a doua distincție a fost acordată de către domnul Casian Nițulescu, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Energiei  și a revenit SN Nuclearelectrica „pentru stabilitatea oferită sistemului energetic național. Nu este ușor să te menții la același nivel de performanță timp de aproape 30 de ani. Nuclearelectrica își demonstrează valoarea zi de zi, prin participarea constantă și sigură la aprovizionarea cu energie a României. Acum, prin investiții și inovație, Nuclearelectrica se pregătește să ne arate din nou că românii au vocație de pionieri în domeniul tehnologiei. ”, după cum s-a arătat în motivarea FPPG. Acest premiu a fost înmânat doamnei Roxana Tompea, Directorul de Investiții Nuclearelectrica, care a arătat că proiectele de investiții desfășurate dau șansa României de a deveni un reper în regiune și contribuie la construirea unui viitor durabil.

Premiul pentru CCS (captarea și stocarea carbonului)

Domnul Florian Grosu, Country Manager XP, a înmânat Premiul pentru CCS, iar câștigătorul a fost CIROM, Patronatul din Industria Cimentului și altor Produse Minerale pentru Construcții din România, pentru perseverența arătată și energia investită în promovarea tehnologiei CCS în România. Captarea și stocarea carbonului sunt esențiale pentru a menține competitivitatea produselor industriale românești. Și pentru a menține fabricile în țară. Este un premiu pentru activitatea de până acum și pentru a încuraja eforturile viitoare, binevenite și valoroase, ale CIROM.” Este interesantă continuitatea de viziune dintre cele 2 entități, XP și CIROM, ambele au în comun eforturi susținute pentru sustenabilitate și reducerea gazelor de efect de seră, un beneficiu pentru sectorul energetic, pentru mediu și pentru industria românească.

Doamna Marinela Drăcea, Directorul Executiv CIROM, a subliniat necesitatea colaborării și a dialogului în interiorul sectorului de energie, dar și cu publicul larg.

Premiul pentru Hidrogen

Doamna Oana Ijdelea, Directorul Departamentului Juridic al Black Sea Oil & Gas a acordat Premiul pentru Hidrogen, unul dintre cei mai importanți piloni ai tranziției energetice din România. Acest Premiu a fost acordat companiei Liberty Steel Galați, „pentru inițiativa de a transforma Galațiul în Green Hydrogen Valley, un impuls și un exemplu oferit tranziției energetice în României. Industria românească are nevoie de hidrogen verde, de aceea apreciem implicarea Liberty Steel Galați, un adevărat motor al economiei durabile în România.”. Domnul Radu Ionescu, Director General Liberty Steel, a reiterat dorința companiei de a face „green steel” („green steel” = „oțel verde”, produs fără emisii de CO₂) la Galați, pentru beneficiul comunității locale și a generațiilor viitoare.

*

Aceste premii au fost acordate pentru patru dintre pilonii ce vor susține viitorul energiei românești. Ceilalți piloni vor fi, cu siguranță, premiați în edițiile viitoare. România are așteptări ridicate privitoare la aceste patru arii, iar sectorul energetic va răspunde cu siguranță, prin proiecte pe care le vom prezenta cu mândrie.

Mulțumim OMV Petrom, ROMGAZ, Black Sea Oil & Gas, XP (care, vă reamintim, a purtat până de curând numele de Expert Petroleum), companii membre ale FPPG care au sponsorizat și susținut organizarea, invitaților care ne-au onorat cu prezența și tuturor celor care au făcut posibilă organizarea acestei Gale.

Credem că energia și căldura cu care am fost înconjurați sunt de bun augur pentru proiectul Viitorul Energiei, adică noua generație a Gaz de România, și sperăm că edițiile viitoare ale Galei noastre vor fi primite cu același entuziasm.

noua economie em360 - fppg

NOUA ECONOMIE. Provocările sectorului energetic și schimbările climatice

Tranziția energetică a luat deja startul, dar partea cea mai dificilă a cursei spre decarbonizare urmează de-abia de acum. România și-a asumat obiective ambițioase în cadrul UE, pe care trebuie să le respecte cu fermitate. Nu putem întoarce armele în această luptă contra emisiilor. Dar este oare posibil ca România să găsească un echilibru între tranziție și menținerea performanțelor economice? Adrian Măniuțiu i-a avut invitați pe Daniel Apostol, Director general FPPG, și Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte CRE, în emisiunea Noua Economie, unde au discutat despre provocările și oportunitățile create de tranziția energetică pentru România și întreaga lume. Puteți să urmăriți înregistrarea întegului dialog aici:
Emisiunea a abordat teme de interes despre tranziția energetică, politica economică și sectorul de gaze:
  • Contextul prezent al decarbonizării globale
  • Interesele românești în procesul global de transformare
  • Exportul european de emisii către China
  • Costurile tranziției
  • Calendarul decarbonizării
  • Energia în contextul alegerilor
  • Impactul războiului rusesc asupra energiei românești

SCURT REZUMAT AL SITUAȚIEI LA ZI

În deschiderea emisiunii, Adrian Măniuțiu a trasat cadrul de discuție și a prezentat succint principalele obiective climatice ale UE, definite prin Green Deal și Fit for 55. Țintele, gradate pe ani, sunt următoarele:
  • Până în 2030 – trebuie să reducem cu 55% emisiile de CO₂
  • Din 2035 – nu se vor mai putea produce mașini cu combustie internă, nici măcar hibrid.
  • În 2050 – Europa va fi neutră din punct de vedere climatic, va continua emisiile, dar le va compensa.
Green Deal va face ca transportul să fie preponderent fără emisii de carbon, iar utilizarea hidrocarburilor va tinde la zero, combustibilii fosili fiind înlocuiți cu energie din surse regenerabile. Aceasta este o cerință dificilă deoarece multe capacități clasice de producție a energiei, adică bazate pe hidrocarburi, trebuie închise și înlocuite. Momentan, principalele surse de energie la nivel global sunt de origine fosilă. Mai exact, 84% din energia globală este furnizată de către hidrocarburi, ce alimentează și 97% din transportul global. Cele 5 trilioane de dolari, sume investite până acum în capacități energetice regenerabile, au dus la o scădere de numai 2% la nivel global, a amprentei de carbon, conform unui studiu al Băncii Mondiale.

CARE ESTE INTERESUL ROMÂNIEI?

În tumultul dialogului despre atingerea obiectivelor climatice, este necesar să definim care este interesul României, al economiei și al cetățenilor săi. Daniel Apostol spune că interesul României constă în creșterea nivelului de dezvoltare a societății și îmbunătățirea calității vieții pentru fiecare cetățean.
„Te uiți întâi la ce ai și la cine ești și după aceea îți pui întrebări despre ce nu ai și de unde poți să obții.”, declară Directorul general FPPG, referindu-se la faptul că România trebuie să-și folosească atributele de singularitate, resursele unice disponibile, pentru ca acestea să folosească tranziției energetice.
Dialogul despre tranziția energetică a revelat nu doar probleme și piedici, cu și optimism, încredere și abordări constructive. Spre exemplu, Corneliu Bodea a arătat că tranziția energetică este de bun augur și că potențează capacitățile noastre de dezvoltare. Președintele CRE a subliniat, de asemenea, că România deține și trebuie să-și folosească sursele de energie regenerabilă și gaze naturale.

EXPORTUL DE EMISII – O IPOCRIZIE EUROPEANĂ?

Adrian Măniuțiu a subliniat două incoerențe în politicile de emisii ale UE: prima, în marele circuit al dezvoltării regenerabilelor, statele europene transferă amprenta de carbon către China. A doua se referă la faptul că renunțarea la combustibili fosili este susținută mai ales de către țări care oricum nu mai au resurse proprii și care, prin războiul din Ucraina, au pierdut accesul la resursele rusești. Referitor la necesitatea de a globaliza eforturile climatice, Corneliu Bodea a arătat că tranziția energetică nu se realizează doar în Europa și SUA, unul dintre cei mai implicați actori în decarbonizare fiind în ultima vreme chiar China. Beneficiul tranziției energetice nu ar trebui să fie doar un mediu mai curat, ci, în timp, și o energie mai ieftină și mai sigură, iar rolul Europei, în anii ce vin, este de a demonstra, prin exemplu propriu, acest avantaj. În ceea ce privește susținerea necesară pentru renunțarea la combustibili fosili, președintele CRE a amintit că eliminarea acestora este susținută la nivel european. În prima etapă, cel puțin, tranziția va presupune o creștere a prețurilor, iar UE răspunde acestei probleme prin alocare de fonduri, de exemplu Fondul de Tranziție Justă. Ca și în alte situații, România nu a accesat încă acești bani, neavând încă pregatită nici măcar partea cadrului de reglementare.

CUM FACEM SĂ NE PERMITEM TRANZIȚIA?

Pornind de la declarația Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, făcută în cadrul RIGC 2023 – Romanian International Gas Conference, Daniel Apostol a subliniat cele 3 caracteristici ale energiei, care trebuie să fie: Sigură România are resurse pentru energie, inclusiv prin lansarea proiectului Neptun Deep. De asemenea, are cunoștințe, are energeticieni, economiști și ar trebui să se formeze și o generație de politicieni, deoarece tranziția energetică este în special o chestiune politică, având, desigur, puternice implicații economice. Accesibilă din punctul de vedere al prețurilor Tranziția energetică este scumpă, din cauza numeroasele procese de retehnologizare necesare. România are resurse pentru a o susține. Spre exemplu, industria de gaze are capacitatea financiară de a dezvolta tehnologii utile decarbonizării, ce ar putea contribui puternic la atingerea țintelor naționale. Sustenabilitatea În cel de-al treilea rând, energia trebuie să fie și „verde”, sustenabilă, pentru a ne putea atinge obiectivele și a contribui la stoparea schimbărilor climatice. Pentru că decarbonizarea va deveni treptat un nou mod de viață, pe care va trebui să-l adoptăm. Astfel, Homo sapiens trebuie să evolueze, să se reinventeze: nu vom mai fi oamenii hidrocarburilor, ci vom avea un stil de viață decarbonizat, „verde”.

CÂND OPRIM EMISIILE? CE SCRIEM ÎN CALENDARUL DE DECARBONIZARE?

La nivel global, există o disensiune de opinii privitoare la calendarul de oprire a combustibililor fosili. Acest lucru a fost limpede chiar și la COP28, când Sultanul Ahmed al-Jaber, Președintele summitului climatic COP28, Dubai 2023, a arătat că tranziția trebuie realizată treptat, „pentru a nu duce lumea înapoi în peșteri”. În același timp, Antonio Guterres, Secretarul General ONU, a amintit opinia oamenilor de știință, conform cărora putem opri schimbările climatice doar prin renunțarea totală la combustibilii fosili. Opiniile referitoare la pașii către decarbonizare și calendarul de adoptat au fost de asemenea nuanțate. Reținem 2 aspecte: este important ca statul să stimuleze mediul privat, care va realiza tranziția „inteligent, calculat în termeni de efort, timp, financiar”, trendul global convergând spre dezvoltarea unor noi capacități de producție de gaze, în ciuda curentelor extremiste, inerente oricărei schimbări. În concluzie, România ar putea să vadă tranziția ca pe un prilej de dezvoltare și ar putea să-și asume, de o maniera coerentă, în sincron cu bogăția de resurse disponibile, un parcurs care să implice gazele naturale. Soluția este să folosim tehnologia astfel încât emisiile să fie cât mai reduse, chiar și în situația în care alegem să folosim, în perioada de tranziție, gazele naturale.

INFLUENȚA ALEGERILOR

Pentru că anul 2024 se anunță unul complicat, nu putea lipsi subiectul alegerilor, cu atât mai mult cu cât anul electoral ar putea să fie marcat de o impredictibilitate în reglementare și o incertitudine bugetară mai pronunțată decât de obicei. Tema energiei ar putea să fie folosită electoral, dar este firesc, spune directorul FPPG,  atât timp cât Neptun Deep – alături de alte proiecte majore din energie – reprezintă un „pașaport de bunăstare”, în folosul statului, al cetățeanului și al economiei. Președintele CRE a subliniat că politicul are nevoie de un moment de analiză, prin care să vadă cât de mult au întârziat anumite proiecte din energie – cum ar fi Neptun Deep, dar și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă – și ce ar fi avut România de câștigat dacă timeline-ul de realizare a acestora ar fi fost respectat.

IMPACTUL RĂZBOIULUI ȘI SECURITATEA ENERGETICĂ

Războiul din Ucraina poate, cel puțin ipotetic, să pună în pericol proiectul Neptun Deep. Deși sperăm să rămână în stadiul de supoziție, putem spune cu certitudine că acest conflict a redefinit modul în care privim energia.
Cei doi invitați au subliniat faptul că termenul de „independență energetică” s-a perimat. Pentru a fi independeți, ar trebui să renunțăm la tratatele UE. În acest moment, este potrivit să vorbim despre „securitate energetică”, asigurată comunitar, prin interconectivitate, la care România contribuie puternic. Invitații noștri ne-au amintit că o țară independentă se bizuie doar pe resursele proprii și nu ar avea sprijin în eventualitatea unui colaps. În condițiile în care viziunea rusească asupra Mării Negre a fost de mare internă, este mai înțelept să privilegiem ideea de comunitate, pentru o securitate crescută din punctul de vedere al aprovizionării cu energie și nu numai.

ESTE ROMÂNIA FIT FOR 55?

Pentru a fi pregătită să-și atingă obiectivele, România mai are de făcut mult în ceea ce privește legislația și eficiența energetică. Dar, mai presus de aceasta, trebuie să ne amintim mereu că noi „luptăm împotriva schimbărilor climatice, nu a hidrocarburilor.” De asemenea, avem nevoie să devenim o voce puternică
carte dumitru chisalita fppg featured

Există viață după gazele rusești. Lansarea cărții „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și Europa” de Dumitru Chisăliță

Pe data de 11 noiembrie, a avut loc lansarea volumului „Impactul războiului din Ucraina asupra sectorului energetic din România și Europa”, scris de către Dumitru Chisăliță. Lucrarea a apărut la Editura Didactică și Pedagogică, în colecția Academica, iar apariția sa a fost susținută de către FPPG Federația Patronală Petrol și Gaze.

Citește mai mult

contributie buget petrol gaze cpag laurian lungu - fppg

Momentul adevărului și cifrele implicării. Cât a contribuit industria de petrol și gaze la buget?

Industria de petrol și gaze este o industrie foarte puternică, iar cifrele o demonstrează cu prisosință. La începutul acestui an, Consilium Policy Advisors Group (CPAG) și FPPG au dat publicității un studiu dedicat impactului pe care acest sector l-a avut în economia românească, în primul semestru al anului 2022, intitulat Contribuția industriei de petrol și gaze la economia României, ediția a 2-a.

Citește mai mult