Deși tranziția energetică pare a fi ceva revoluționar, de fapt, reprezintă o îmbinare echilibrată între nou și vechi, între tehnologii novatoare (sau utilizate la scară mai redusă) și tehnologii clasicele, ce presupun extragerea și prelucrarea hidrocarburilor sau a cărbunelui.
Ne place să vorbim despre contexte globale, regionale, despre cât de bine sau rău au făcut alții, despre cât de bine e în altă parte. Dar, optica noastră, ca români, ar trebui să aibă ca esență ce putem face noi cu resursele de care dispunem local, pentru că acestea nu sunt puține.
E drept, contextul actual nu este ușor de digerat la niciun nivel când avem de administrat crize de securitate, de sănătate și energetice la nivel global, iar trioul mult dorit – stabilitate, predictibilitate și competitivitate – există și nu prea.
Dar dacă luăm contextul tranziției energetice și analizăm toate oportunitățile aduse de aceasta, cum a forțat ieșirea din zona de confort a multor industrii, inclusiv a industriei de petrol și gaze (ce are nu mai puțin de 170 de ani de experiență) și a dus spre inovare și spre identificarea altor tipuri de tehnologii ce pot contribui la bunăstarea noastră ca țară, nu putem decât să fim mândri că experiența și cunoștințele acumulate în cei 170 de ani sunt folosite la maximum în inovare.
România are astăzi o oportunitate unică: aceea de a-și diversifica sursele de energie utilizând ce ne oferă natura de milioane de ani – căldura rocilor magmatice.
Energia geotermală cu buclă închisă (closed loop system), o tehnologie inovatoare și extrem de eficientă, ce poate fi dezvoltată aproape oriunde, ar putea deveni un pilon esențial pentru securitatea energetică a țării. Totuși, această soluție rămâne puțin cunoscută și neexploatată la nivel național.
Sistemele geotermale cu buclă închisă au apărut în urmă cu 5 ani de zile și în prezent se utilizează în 3 țări din lume SUA, Canada, Germania.
Principiul de funcționare este simplu, similar cu cel al radiatorului. În primul rând, se efectuează forarea: este vorba despre un foraj clasic, utilizat în industria de petrol și gaze.
Apoi, se realizează instalația subterană: pe scurt, 2 conducte sunt introduse în sol și sunt unite între ele. Prin această instalație închisă, la momentul pornirii sistemului, este injectată apă demineralizată din surse proprii, cu presiune redusă. Apa se încălzește, extrăgând astfel căldura din pământ fără a afecta echilibrul ecologic al solului. Apoi, prin fenomenul de termosifon natural, apa fierbinte se ridică la suprafață și generează agent termic sau energie electrică, prin turbine. Apa este ulterior recirculată în sistem.
Spre deosebire de geotermia clasică, adică de sistemele cu buclă deschisă, ce depind de existența unor surse naturale de apă caldă, cele cu buclă închisă pot fi instalate aproape oriunde și nu necesită un zăcământ geotermal specific. Această versatilitate face din sistemele cu buclă închisă o soluție pentru România.
Unul dintre principalele avantaje ale energiei geotermale cu buclă închisă este că oferă o sursă constantă de energie, independentă de condițiile meteorologice. Spre deosebire de alte surse de energie regenerabilă, care fluctuează în funcție de vreme, energia geotermală este disponibilă 24/7, pe tot parcursul anului. Această stabilitate o face o sursă de energie extrem de fiabilă și potrivită atât pentru generarea agentului termic, cât și pentru electricitate, deci și pentru utilizări industriale.
România este una dintre țările cu cel mai ridicat potențial geotermal din Europa, având resurse semnificative, în special în zona de vest a țării.
Deși există unele proiecte de energie geotermală în aceste zone, acestea sunt de tip buclă deschisă, ceea ce limitează aria lor de aplicare. În schimb, tehnologia cu buclă închisă ar putea fi implementată la scară largă, inclusiv în zonele urbane sau rurale, unde alte resurse de energie regenerabilă nu sunt la fel de eficiente sau accesibile.
Pentru că discutăm despre avantajele sistemelor cu buclă închisă, un alt argument în favoarea acestora este impactul redus asupra mediului.
Fiind un sistem închis, apa demineralizată din surse proprii utilizată pentru transferul de căldură nu intră în contact cu solul sau cu apele subterane, deci nu există risc de contaminare. În plus, amprenta de carbon a acestor sisteme este inexistentă, sistemele în buclă închisă sunt silențioase, nefiind un factor perturbator în comunități, iar costurile de întreținere sunt reduse în comparație cu alte surse de energie, cum ar fi gazele naturale sau energia nucleară.
Sigur, acum vă întrebați: „Bine, bine, dacă soluția are atât de multe avantaje, ce ne împiedică să o implementăm și noi în România?”
Răspunsul va părea un clișeu, însă pașii pe care îi mai avem de parcurs pentru ca tehnologia să devină realitate sunt mici si puțini.
Există bariere care împiedică utilizarea energiei geotermale cu buclă închisă în România, printre care: un cadru legislativ insuficient dezvoltat și gradul de cunoaștere insuficient în rândul populației dar și a decidenților politici.
Guvernul român și autoritățile locale ar trebui să acorde o atenție sporită dezvoltării infrastructurii și a legislației necesare pentru a stimula investițiile în acest sector. Multe dintre subvențiile și facilitățile fiscale existente pentru sursele regenerabile de energie nu sunt încă adaptate specific pentru energia geotermală cu buclă închisă, ceea ce reduce atractivitatea acesteia pentru potențialii investitori, costurile inițiale fiind considerabile.
Pe lângă sprijinul guvernamental, este necesară și o educare mai amplă a publicului în ceea ce privește beneficiile și funcționarea acestei tehnologii. Mulți români sunt familiarizați cu energia solară sau eoliană, dar puțini știu că energia geotermală este o opțiune viabilă și accesibilă, mai ales în regiunile cu un potențial geotermal ridicat.
“Deci ce putem face cu resursele pe care le avem deja?”
Foarte mult. Energia geotermală cu buclă închisă reprezintă o oportunitate majoră pentru România, din punct de vedere energetic, ecologic și economic.
Impactul implementării tehnologiei este unul major în creșterea bunăstării românilor. Dacă în acest moment 25% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după ce își achită factura la energie, implementarea acestei tehnologii poate contribui la scăderea acestui procentaj.
Într-o perioadă în care securitatea energetică și scăderea gradului de sărăcie sunt o prioritate globală, tehnologia geotermală cu buclă închisă oferă soluții sustenabile și eficiente.
Haideți să nu pierdem și acest tren!
În istoria omenirii, îmbunătățirile tehnice au antrenat schimbări în bine pentru viața oamenilor. În actuala „revoluție industrială verde”, energia geotermală – ce transformă căldura internă a Pământului în energie termică și electricitate – poate oferi confort și energie cetățenilor și șanse de dezvoltare business-urilor, fără compromisuri de mediu. Există un „totuși”: totuși nu avem în România o lege, adică un set de reguli în baza cărora pot funcționa toate tipurile de sisteme geotermale.
TEHNOLOGIILE TREBUIE SĂ FIE EGALE ÎN FAȚA LEGII
Unul dintre principiile promovate în Uniunea europeană este cel de „neutralitate tehnologică”. Acesta presupune că, pentru tranziția verde, sunt sprijinite cât mai multe tehnologii, pentru a oferi posibilitatea tuturor producătorilor să genereze energie curată, prin mijloacele specifice activității lor. Astfel, sunt puse în operă numeroase tipuri de energie regenerabilă, care își demonstrează beneficiile, iar ultimul cuvânt îl au societatea și piața, care vor selecta, organic, cele mai convenabile soluții. Dar, pentru implementarea tehnologiilor uneori este necesar ca legislația să se adapteze și să se îmbogățească pentru a cuprinde noi realități tehnice. Tehnologiile pot să existe efectiv doar prin legislație corespunzătoare, care să permită funcționarea acestora în condițiile acceptate de societate.
Pentru cei nefamiliarizați cu necesitatea de a include tehnologiile energiei sub umbrela legislativă, amintim că fiecare țară își fixează un cadru de reglementare propriu, care stabilește, spre exemplu:
E MOMENTUL SĂ ȘTIM CU TOȚII MAI MULT DESPRE ENERGIE GEOTERMALĂ
Federația Patronală Petrol și Gaze susține dezvoltarea energiei geotermale, prin exploatarea în sistemul cu buclă închisă (closed loop), deoarece aceasta poate oferi românilor energie curată, fiabilă, continuă. Această nouă tehnologie a fost subiectul și cele mai recente întâlniri informale între jurnaliștii specializați în energie și reprezentații Federației noastre.
Experți FPPG, au prezentat tehnologia propriu-zisă, forajul de precizie utilizat (care poate fi realizat în România datorită experienței din sectorul de petrol și gaze), impactul redus asupra mediului (amprenta la sol mică, risc inexistent de seismicitate indusa, lipsa de contact cu pânza freatică). De asemenea, cei doi experți au subliniat faptul că, spre deosebire de exploatarea clasică a energiei geotermale, sistemul în buclă închisă nu are nevoie de depozite subterane de apă termală (acvifere cu apă fierbinte), deci poate produce energie oriunde deoarece se folosește de căldura stratului de roci magmatice.
Cu această ocazie, FPPG a adus în atenția presei o bogată resursă de informație, site-ul geotermal.fppg.ro, unde sunt puse la dispoziția celor interesați materiale despre energia geotermală, sistemul closed loop (CLGS), proiectele din alte țări și utilizarea sa la nivel mondial și, sperăm noi, național.
Una dintre întrebările care s-a repetat de-a lungul dialogului nostru a fost: „Și ce poate să facă România pentru a avea această tehnologie?”. Răspunsul este: în primul rând, este necesar să aducă legislația la zi. Astfel, cadrul legal pentru a iniția implementarea proiectelor de energie geotermală cu sistem in bucla inchisa va impulsiona potentialii investitori.
LEGEA EXISTĂ, DOAR TREBUIE ADUSĂ LA ZI
În prezent, explorarea și exploatarea resurselor minerale, inclusiv a energiei geotermale, este reglementată de Legea Minelor nr. 85/2003. Aceasta se referă inclusiv la apele geotermale și gazele aferente, precum și apele minerale terapeutice și resturile minerale reziduale.
-Este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiția „resurselor minerale” sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincție este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât și pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare și monitorizare adecvată a operațiunilor legate de captarea căldurii geotermale.
Orice nouă încercare de reglementare a definiției căldurii geotermale va necesita elaborarea unor norme care să se subsumeze definiției utilizate de Legea Minelor nr. 85/2003.
-În plus, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea cu experiență aprofundată în reglementarea exploatării energiei geotermale și, în special, în ceea ce privește reglementarea operațiunilor de foraj subteran implicate.
-În același timp, energia pământului nu poate fi inclusă în definiția petrolului sau a rezervelor de petrol. În plus, în timp ce în cazul țițeiului, resursa reglementată poate fi măsurată în termeni cantitativi, acest lucru nu este aplicabil căldurii geotermale. Aceasta din urmă nu poate fi determinată în termeni cantitativi, deoarece această resursă nu este extrasă din subteran, ci doar utilizată ca sistem de recirculare.
ENERGIA GEOTERMALĂ – SUBIECTUL MOMENTULUI ÎN EUROPA
Este foarte important ca România să acționeze acum, cât mai curând, pentru a prinde valul de opinie favorabilă energiei geotermale, ce se formează în UE în prezent:
Dincolo de acești factori externi, menționăm că România, prin companii membre ale Federației Patronale Petrol și Gaze, dar și alți jucători din domeniul nostru de activitate, are capacitatea tehnică și specialiștii care pot dezvolta tehnologiile de exploatare a energiei geotermale.
Folclorul ne învață că trebuie să „batem fierul cât e cald”, deci trebuie să profităm de popularitatea în creștere a acestei tehnologii, de atenția și susținerea de care beneficiază, pentru a crea încă o sursă de energie curată pentru țara noastră.
Tranziția verde are nevoie de tehnologia potrivită la momentul potrivit. Iar pentru sistemul geotermal în buclă închisă momentul potrivit este acum!
ENERGIE PENTRU TOȚI ROMÂNII. INFORMAȚIE PENTRU TOȚI ROMÂNII geotermal.fppg.ro
Regulamentul privind înmagazinarea gazelor, adoptat de către Parlamentul european în iunie 2022, urmărește să asigure constituirea de stocuri în instalațiile de înmagazinare a gazelor din UE înainte de sezonul de iarnă și că acestea vor putea fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate. Acesta a fost considerat un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene. Stocul trebuie să fie la minimum 90% din capacitate înainte de începutul perioadei de iarnă. Întrucât capacitățile de înmagazinare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de înmagazinare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi.
Care este situația în acest an?
Europa
Conform Gas Infrastructure Europe, UE și-a atins obiectivul cu mai mult de 2 luni înainte de termenul limită de 1 noiembrie. Stocarea gazului este esențială pentru securitatea aprovizionării cu energie în Europa, deoarece poate acoperi până la o treime din cererea de gaz a UE în timpul iernii. Datele arată că nivelurile de stocare a gazului au ajuns la 1 025 TWh sau 90,02% din capacitatea de stocare (echivalentul a puțin sub 92 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz natural) pe 19 august.
Financial Intelligence arată că stocurile au crescut timp de 134 de zile, începând cu 31 martie, comparativ cu durata medie a sezonului de reumplere de 209 zile în ultimii 10 ani. De obicei, stocarea atinge vârful în jurul datei de 27 octombrie, dar au existat variaţii considerabile, în funcţie de temperaturile de toamnă şi de preţul gazelor. Din 2011, stocurile de dinainte de iarnă au atins vârful încă de la 9 octombrie (în 2016) sau până la 13 noiembrie (în 2022), conform datelor GIE.
România
Pe 22 august 2024, România avea deja înmagazinate 2,878 miliarde mc de gaze naturale și atinsese un grad de umplere de 90,79%. Țara noastră și-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, fixat de legislația europeană pentru data de 1 noiembrie 2024. Ministrul Sebastian Burduja declara cu această ocazie: „Ne menținem angajamentul din iarna trecută și pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană. Prin respectarea acestor ținte asumate, țara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional.”
De asemenea, a subliniat ministrul, România poate produce 25 milioane mc zilnic și, în plus, datorită dezvoltării conexiunilor internaționale de gaze, avem acces la alte surse de aprovizionare, precum și la rute mai diverse: „ O altă veste bună este și că, de la 1 octombrie, va începe activitatea și la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitatea plutitoare de stocare și regazificare este esențială pentru Coridorul Vertical – o inițiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federației Ruse pentru restul Europei.”
Depogaz, companie deținută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2870 mil. m3/ciclu. De asemenea, Depomureș, controlat de Engie, deține un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane metri cubi / ciclu.
De ce este importantă stocarea?
Răspunsul este evident: pentru că trebuie să ne pregătim pentru perioadele de iarnă, cu un consum ridicat, determinat de necesitățile de încălzire.
Economica.net arată că, în prezent, centralele termice pe gaz reprezintă principala sursă de încălzire din locuinţele din România, conform unui studiu sociologic din 2024: aproape 58% dintre participanţi folosesc această modalitate de încălzire, în vreme ce alţi peste 16% sunt racordaţi la sistemele de încălzire centralizate, iar 15,6% depind în sezonul rece de sobele cu lemne. Sub 1% dintre respondenţi folosesc pompe de căldură. Deci, România se bazează masiv pentru încălzirea segmentului rezidențial pe gazele naturale, ceea ce face ca depozitarea de gaze naturale să fie o chestiune esențială.
De asemenea, în România, o mare parte din electricitate provine din centrale pe gaze naturale, iar lipsa acestora ar putea afecta alimentarea cu curent electric la nivel național. Conform Strategiei energetice a României 2025 – 2035, în țara noastră, gazele naturale asigură 30% din producția de energie electrică. 84% din această cantitate reprezintă gaze naturale importante, iar 16% sunt produse local.
În UE, 40% din energia consumată din gospodării provine din gaze naturale. La nivelul UE, doar 6,2% din electricitate este produsă din gaze naturale. Deși UE face eforturi pentru creșterea cantității de energie provenite din regenerabile, totuși această tranziție încă nu s-a făcut complet, iar necesitățile de depozitare peste iarnă vor rămâne ridicate.
Deși stocarea s-a realizat dinainte de războiul din Ucraina, obligativitatea stocării la nivel UE arată capacitatea gazelor naturale de a fi un pilon pentru securitatea energetică a Uniunii și nu numai.
UE și-a asumat susținerea Ucrainei, a cărei sistem energetic a fost afectat de război. Comisarul UE pentru Energie Kadri Simson a declarat: „Astăzi am atins obiectivul de a avea 90% din capacitatea de stocare a gazului pentru iarnă – cu mult înainte de termenul limită de 1 noiembrie, pentru al doilea an consecutiv. Acest lucru evidențiază pregătirea UE pentru iarna care urmează, bazată pe munca noastră intensă din ultimii 2,5 ani. Comisia va continua să monitorizeze situația, astfel încât nivelurile de stocare a gazului să rămână suficient de ridicate în lunile următoare și pentru a ne menține atenția asupra îmbunătățirii eficienței energetice și accelerării implementării energiei regenerabile. De asemenea, vreau să profit de această ocazie pentru a evidenția situația mult mai dificilă din Ucraina, unde sectorul energetic este supus unor atacuri grele și constante din partea Rusiei. Europa trebuie să continue să fie alături de Ucraina și să ofere sprijinul necesar sistemului său energetic, astfel încât și populația ucraineană să poată trece în siguranță prin iarna grea care urmează.”
Surse:
O știre recentă arată că Republica Moldova, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru creșterea capacității conductei de gaze Transbalcanica, inclusiv prin dezvoltarea proiectelor de producere a hidrogenului regenerabil.
România își afirmă astfel, încă o dată, rolul de pilon de securitate energetică regională prin colaborările cu Republica Moldova și alte țări în domeniul gazelor naturale și al electricității.
Transbalcanica – formula tripartită pentru stabilitate regională
„Vom lucra împreună pentru a crește capacitatea conductei Transbalcanica de gaze, ca parte a Coridorului Vertical, inclusiv armonizarea parametrilor de calitate a gazului și dezvoltarea proiectelor de producere a hidrogenului verde folosind surse de energie regenerabilă” – se arată în documentul citat de cursdeguvernare.ro.
Pe lângă colaborarea în domeniul gazelor naturale, reprezentanții celor 3 țări au subliniat importanța primordială a dezvoltării conexiunilor electrice regionale, în special implementarea proiectului celui de-al doilea inel al liniei de interconexiune LEA (linie electrică aeriană, n.r.).
Dar acesta nu este singurul exemplu de colaborare româno-moldovenească în domeniul energiei.
Susținere pentru aprovizionarea de gaze naturale
În contextul conflictului din Ucraina, România a sprijinit Republica Moldova suplinind cantitățile pe care Gazprom, furnizor rusesc, nu le-a mai oferit Chișinăului.
Pomparea de gaze către Republica Moldova a început în decembrie 2022, prin gazoductul Iași-Ungheni, finalizat în iulie 2020, o rută care ar putea să asigure independența energetică a Moldovei de gazele rusești. Folosirea gazoductului Iași-Ungheni ar putea asigura independența energetică a Moldovei în condițiile în care prin acesta ar putea ajunge gaze din sud-estul Europei, inclusiv gaz lichefiat prin terminalele din Turcia sau Grecia, scrie cursdeguvernare.ro.
De asemenea, România a fost un furnizor de electricitate, după bombardarea de către Rusia a unităților de producție de electricitate din Ucraina. În anul 2022, aproximativ 80% din electricitatea moldovenească provenea din România. În aprilie 2024, Republica Moldova a demarat lucrări de racordare a reţelei electrice la cea a României, urmărind programul de reducere a dependenţei față de energia din Rusia, relatează AFP. A intrat în construcție o linie de înaltă tensiune care leagă Chișinău de Isaccea. Aceste lucrări, în valoare de 27 de milioane de euro, sunt finanţate de către Banca Mondială. În total, 500 de stâlpi urmează să fie construiţi – până în 2025 – pe o nouă linie de 400 de kilovolţi, cu o lungime de 158 de kilometri, de la Chişinău la Vulcăneşti (sud).
Memorandumul privind interconectarea rețelelor de electricitate și gaz ale României și Republicii Moldova, semnat în 11 decembrie 2023, a devenit lege, odată cu promovarea în dezbatere publică a unei HG, în acest sens, promovate de Ministerul Energiei. În fundamentarea HG, Ministerul Energiei arată că există voință comună pentru integrarea Moldovei pe piața de energie europeană și pentru livrarea pe termen lung de energie din România către RM.
Gestionarea rețelei de gaze naturale
Pe 19 septembrie 2023, Transgaz, prin subsidiara sa Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, a preluat operarea și gestionarea Sistemului Național de Transport gaze naturale din Republica Moldova de la Moldovatransgaz. Această preluare a survenit după ce Vestmoldtransgaz a semnat un contract de locațiune pentru rețelele de transport gaze naturale, aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare Energetică din Moldova. Decizia a fost luată în contextul în care Moldovatransgaz nu a îndeplinit cerințele europene de separare și certificare, conform Pachetului Energetic III al Uniunii Europene, a Directivei 2009/72/CE privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și a Legii 108/27.05.2016.
Directorul General al Transgaz, Ion Sterian, a subliniat importanța acestei preluări și a menționat investițiile strategice de 430 milioane euro realizate de Transgaz, grație cărora compania românească poate a asigura diversificarea surselor de aprovizionare și securitatea energetică în Moldova.
Printre acestea, Directorul Transgaz a amintit:
Din 16 mai 2024, ROMGAZ are o sucursală la Chișinău. Astfel, compania contribuie la securitatea energetică a Republicii Moldova. Aristotel Jude, Director General Adjunct ROMGAZ, citat de Financial Intelligence, a declarat la deschiderea sucursalei: „Suntem convinși că prezența ROMGAZ în Republica Moldova și tranzacționarea gazelor naturale pe piața centralizată din Republica Moldova va contribui eficient la liberalizarea pieței gazelor naturale din această țară și la crearea premiselor necesare stabilirii unui preț real în beneficiul consumatorilor”.
Vremuri complicate, parteneriat de nădejde
Conflictele armate din Ucraina și Rusia, neînțelegerile privind transportul gazelor naturale rusești în Europa, conflictul din Israel sunt factori ce amenință să destabilizeze piața de gaze naturale și să crească prețurile globale.
În aceste condiții, autoritățile de la Chișinău au semnalat o stare de urgență privitoare la gazele naturale. Reacția românească nu a întârziat să apară, prin Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ce a asigurat Republica Moldova de susținerea noastră: „Frații noștri de peste Prut au decis să instituie stare de alertă timpurie pe piața gazelor, din cauza evenimentelor recente din regiunea Kursk. De aceea, am avut o discuție telefonică cu prietenul meu, Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova, pe care l-am asigurat de sprijinul total şi permanent al României. Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență. Prin noua Strategie Energetică a României, țara noastră se angajează că va susține securitatea energetică a Republicii Moldova. Avem capacitatea şi hotărârea de a sprijini necondiționat Republica Moldova, cu atât mai mult în aceste vremuri deosebit de complicate”, a scris Burduja pe pagina sa de facebook, fiind citat de Agerpres.
Surse:
În iulie 2024, a fost adoptat Regulamentul 1787 de reducere a emisiilor de metan în sectorul energetic, cu prevederi ce au impact atât asupra producției UE de petrol, gaze naturale și cărbune, dar și asupra importurilor. Dat fiind numărul mare de sonde existente în România, acest nou act are o importanță crescută pentru sectorul energetic românesc, care va trebui să mobilizeze sume importante pentru a respecta noile impuneri.
Context. De ce este necesară reducerea emisiilor de metan?
Conform Regulamentului, metanul (CH4) ocupă locul al doilea după dioxidul de carbon (CO2) în ceea ce privește contribuția globală la schimbările climatice, fiind responsabil pentru 1/3 din încălzirea actuală. Cantitatea de CH4 din atmosferă la nivel mondial a crescut brusc în ultimul deceniu.
Evaluările realizate de grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), din cadrul ONU, au arătat că sunt necesare reduceri considerabile ale emisiilor antropice de metan până în 2030 pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. Metanul are o perioadă de remanență în atmosferă mai scurtă decât CO2, 10-12 ani față de sute de ani, dar efectul său de seră pe o perioadă de 20 de ani este de peste 80 de ori mai semnificativ decât cel al CO2.
În raportul său din 2020 privind calitatea aerului în Europa, Agenția Europeană de Mediu a afirmat că metanul este un gaz precursor al ozonului troposferic și contribuie la poluarea aerului. Deci, combaterea emisiilor de metan ar îmbunătăți și protecția sănătății umane.
Conform Regulamentului, reducerea cu 45 % a emisiilor de metan până în 2030, pe baza măsurilor specifice disponibile și a unor măsuri suplimentare în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, ar putea evita 0,3°C din încălzirea globală până în 2045.
Principalele surse de metan eliberat în atmosferă
Aproximativ 60 % din emisiile globale de metan sunt antropice (produse de om). Emisiile cele mai ridicate provin din producția și utilizarea combustibililor fosili (între o ¼ și 1/3) deșeuri (1/4) și agricultura (1/2), în special agricultura intensivă.
Reducerile cele mai rentabile ale emisiilor de metan pot fi realizate în sectorul energetic. Datele din inventarul gazelor cu efect de seră al Uniunii arată că emisiile de metan generate de minele de cărbune reprezintă cea mai mare sursă unică de emisii de metan din sectorul energetic al Uniunii. În 2019, emisiile directe din sectorul cărbunelui au reprezentat 31 % din totalul emisiilor de metan, un nivel aproape egal cu cel al procentului de 33 % al emisiilor directe de metan generate în mod combinat de petrol și gazele fosile.
Câteva prevederi ale noului Regulament
De asemenea, se aplică, de asemenea, minelor de cărbune subterane active și minelor de cărbune de suprafață, precum și minelor de cărbune subterane închise sau abandonate.
Minele de cărbune
Importurile
Depistarea și eliminarea emisiilor
Care este situația în România?
Conform Asociației Energia Inteligentă, România prezintă numeroase obiective ce intră sub incidența acestui nou regulament:
De asemenea, au fost construite 2.250 de instalații tehnologice pentru producția de țiței și gaze, inclusiv:
De asemenea, s-au construit numeroase manifolduri de producție pe teren, MPSKID-uri (puncte de măsurare automatizate), baterii de cazane de abur și apă caldă, unități G2P (de producere a energiei electrice din gaz) și CHP-uri (de producere a energiei electrice și termice din gaz). Aceste instalații vor intra sub incidența regulamentului pentru reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic, incluzând programe precum LDAR (detectarea și remedierea scăpărilor de gaze), MRV (măsurarea, raportarea și verificarea scăpărilor de gaze) și stabilirea limitelor pentru arderea și ventilarea gazelor la coș.
Conform site-ului Reporter Economic, la începutul anilor 1990, România avea 464 mine de cărbune şi alte minerale. Până în 2004 producţia a fost oprită în 344 dintre cele mai nerentabile mine; 82 dintre ele au fost închise şi s-au încheiat contracte pentru închiderea și ecologizarea a încă 191. La nivel naţional, în anul 2008 a fost aprobată închiderea a 85 de obiective miniere, care se adaugă la cele 462 cu activitate sistată în perioada 1998-2006. În plus, între 2005 şi 2012, prin proiectul de închidere a minelor şi regenerare de mediu şi socio-economică, s-a reuşit închiderea a 23 de mine şi companii miniere.
Studiul Analiza impactului propunerii de Regulament european privind metanul asupra industriei extractive de tiței și gaze din România, realizat de Dumitru Chisălită – Expert Judiciar Petrol și Gaze pentru România/Expert European Extrajudiciar Petrol și Gaze Agreat de Asociatia Experțiilor Europeni de la Paris și Mihaela Bălănescu – Expert Tehnic al Organizației Națiunilor Unite – Convenția Cadru privind Schimbările Climatice (UNFCCC) pentru verificarea inventarelor naționale de emisii de gaze cu efect de seră, referitor la o versiune anterioară a Regulamentului, evidențiază câteva aspecte legate de implicațiile pe care această nouă lege o are asupra României:
Surse:
„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.” CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE
„Marea Neagră este importantă pentru că vorbim de resursele disponibile, vorbim de țările riverane, care sunt interesate să dezvolte proiecte comune. Și aș vrea să menționez în primul rând Tratatul pe care România îl are cu țări precum Georgia, Azerbaidjan, Ungaria, privind cablul subteran.” OANA ÖZMEN, DEPUTAT, SECRETARUL COMISIEI PENTRU INDUSTRII ȘI SERVICII
„Și pentru Statele Unite Marea Neagră a devenit o mare extrem de importantă. Ceea ce este bine, pentru că înseamnă că suntem în siguranță, în securitate. Într-adevăr, regiunea a devenit și din punct de vedere energetic deosebit de importantă.” ANTAL LÓRÁNT, SENATOR, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU ENERGIE
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitați:
Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze
Oana Özmen, Deputat, Secretarul Comisiei de Industrii şi Servicii
Antal Lóránt, Senator, Președinte al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
Intervenție online:
Cristian Bușoi, Membru al Parlamentului European, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
Dialogul cu Cristian Hubati a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească.
„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”
„Vă dau doar un exemplu. Un search pe google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu ai. Search-ul cu ai consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul neptun deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”
„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”
„E aceeași poveste ca pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care acum se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”
„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”
Deputatul Oana Özmen și senatorul Antal Lóránt au punctat câteva elemente despre viitorul politicilor energetice, tehnologiile de interes pentru decarbonare și necesitatea investițiilor pentru o industrie competitivă, oferind și o nouă definiție a securității energetice. Vă invităm să urmăriți întregul dialog:
OANA ÖZMEN: „Este foarte important ce tip de investiții face și ce tip de resurse. De ce? Pentru că în Europa, în acest moment, toată lumea investește cam în același segment. Avem foarte multe panouri fotovoltaice, chiar și în zonele în care nu avem însorire. Avem tendința să utilizăm un anumit tip de resurse în defavoarea altora. Există iarăși componenta, pe care România o are și care este extrem de necesară, a energiei nucleare, care este extrem de importantă în tranziție. În același timp, ce trebuie să facă România este să se devină un hub energetic. Dar, pentru asta, trebuie neapărat să dezvolte programe regionale. Asta înseamnă că trebuie să conlucreze cu țările din jur, Bulgaria, Ungaria, Grecia, astfel încât să poată să devină un hub energetic.”
OANA ÖZMEN: „Știu că sunt foarte mulți sceptici cu privire la utilizarea hidrogenului. Totuși, el va juca un rol. Ceea ce este important și ce ar trebui să facem noi, în comparație cu alte state, de exemplu Bulgaria, care a anunțat anul acesta în mai 2024 că a inaugurat prima stație de încărcare pe hidrogen. Ungaria a reușit și și-a propus să aibă o fabrică care să producă peste 10 MW hidrogen. Or, în timp ce celelalte țări își fac foarte bine temele, noi încă avem probleme de implementare. Dacă vorbim de securitatea energetică a României, ea trebuie să fie o prioritate, dar eu aș vedea-o ca pe o prioritate alături de alte câteva capitole. Vorbim de economie și aici vorbim clar care sunt prioritățile noastre pentru industrie. Pentru industriile poluatoare, e clar că trebuie să le dăm această șansă de a utiliza hidrogen. Că el va fi un mix, că va fi un hidrogen albastru, că vom folosi, și bine am făcut că în lege noi am folosit, și reutilizarea hidrogenului carbon. Sper că tehnologia va fi suficient de matură și că vom reuși să utilizăm hidrogen verde, așa cum, de fapt, ne-am propus, pentru că asta este de fapt ținta.”
ANTAL LÓRÁNT: „În ultima perioadă, eu obișnuiesc să încerc să fac o redefinire a ceea ce înseamnă securitate energetică. Pentru că securitatea energetică, cel puțin din perspectiva mea, și cred că este o perspectivă corectă, înseamnă că trebuie să se întâlnească trei elemente extrem de importante: capacitatea de producție, capacitatea de distribuție a energiei produse și capabilitatea de apărare a acestor rețele de distribuție și capacităților de producție a energiei electrice sau a gazelor naturale. De ce este important să subliniem aceste trei elemente? Pentru că în cazul în care un stat nu are aceste trei elemente, are o problemă la capitolul de securitate energetică. Bineînțeles, dacă dezvoltăm ideea de securitate energetică și avem aceste trei elemente, pe care România, Slavă Domnului, le are, atunci, într-adevăr, putem să spunem că avem securitate energetică și probabil putem să devenim și furnizori de securitate energetică.”
ANTAL LÓRÁNT: „Deci, dacă politicile energetice se bazează pe idei pragmatice, atunci trebuie să vedem ce vrem noi de la noi, Uniunea Europeană. Vrem ca să avem un rol important economic la nivel mondial? Vrem să rămânem cu o industrie care este în stare să producă produse europene sau nu? Dacă ajungem la concluzia că nu mai vrem să avem acest rol, atunci bineînțeles putem să mergem cu o viteză majoră, cu această tranziție energetică, în direcția în care suntem astăzi. Dar eu cred că este o direcție greșită și, ceea ce este extrem de important, tranziția energetică are un cost major. Trebuie să vorbim foarte clar despre aceste costuri și trebuie să vedem cine plătește la urmă aceste costuri. Dar, încă o dată, trebuie să punem Europa pe harta lumii și trebuie să spunem foarte clar ce vrem noi, continentul, să devenim, cu toate statele membre a Uniunii Europene și, când am luat această decizie, să revenim la politici energetice pragmatice.”
În intervenția din cadrul emisiunii Noua Economie, europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, s-a referit la miza gazelor naturale în actualul context geopolitic, la schimbările declanșate de noile alegeri europene, precum și la capacitatea țării noastre de a contribui la creșterea competitivității industriale la nivel european.
„În ceea ce privește politica energetică, pentru că despre asta este vorba atunci când vorbim de Neptun Deep și de Marea Neagră, aici s-a înțeles nevoia unei balansări, pentru că nu vom putea ține sistemul energetic doar din regenerabile. Chiar dacă investițiile în baterii devin extrem de interesante, și există foarte mult interes peste tot în UE, există și nevoia de produce și din alte surse. Unele țări resping energia nucleară, nu e cazul României, evident, dar sunt țări, inclusiv în vecinătatea României. Plus nevoia de a avea în continuare gaz pentru anumite industrii, care vor investi în captarea carbonului, care nu pot înlocui total gazul, și din zona de încălzire, mai ales încălzire centralizată, pentru că nu vom putea utiliza imediat pompele electrice.”
„Prețurile încă mari la energie reprezintă una dintre problemele legate de competitivitatea industriei europene pentru că, mai ales pentru industriile energointensive, în mod evident, costul ridicat îi face să fie mai puțin competitivi la nivel global. Asta, coroborat, vorbim de anumite industrii, cu prețul certificatelor de CO₂, legislația legată de climă. Rămâne de văzut dacă se vor adeveri proiecțiile, tot ceea ce înseamnă revoluția digitală, inteligența artificială și tot ce înseamnă digitalizarea societății în următorii ani. Atunci, teoretic, da, România poate contribui la creșterea competitivității pentru că avem proiecte foarte ambițioase, avem, în mod evident, pe partea de nuclear, încă 2 unități, plus refacerea, modernizarea celor existente, avem foarte multe proiecte, cel puțin potențiale, în domeniul energiilor regenerabile, avem și proiectele de producție de electricitate pe gaz. Teoretic, am putea să devenim un exportator, dar, evident, aici nu ține doar de cum reușim să implementăm aceste capacități de producție, unele dintre sunt încă doar pe hârtie, ci și de cum se investește în infrastructura de transport, inclusiv în partea de interconectare.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.” CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE\
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitat: Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze
Dialogul a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească. Puteți urmări întreaga discuție aici:
„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”
„Vă dau doar un exemplu. Un search pe Google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu AI. Search-ul cu AI consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul Neptun Deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”
„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”
„E aceeași poveste ca pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care ACUM se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”
„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
„Avem o avere de peste 25 de miliarde de euro în Marea Neagră și întrebarea esențială este: avem cu ce să o protejăm?”
RADU TUDOR, JURNALIST, ANTENA 3, CNN
„Chiar dacă astăzi se termină războiul, Marea Neagră va rămâne o mare contestată. Noi trebuie să fie pregătiți pentru o atitudine agresivă din partea rușilor și, de aceea, tot timpul, nu doar să fim vigilenți, ci să avem capacitatea să ne apărăm interesele.”
GEORGE SCUTARU, PREȘEDINTE, NEW STRATEGY CENTER
„Marea Neagră, care are și potențial energetic. Care are potențial piscicol. Care are potențial de hub de transport. Lucrurile astea sunt niște priorități pe care trebuie să le salvăm fiscal. O anumită perioadă să le lăsăm să funcționeze mai libere de fiscalitate.”
PROF. DR. MIRCEA COȘEA, ASE
„Problema, dacă ne uităm în momentul de față în economie: vedem că domeniile care merg cel mai prost sunt acelea care sunt cel mai mult reglementate de către stat. Deci trebuie să fim foarte atenți ce ne dorim.”
GABRIEL BIRIȘ, AVOCAT, CONSULTANT FISCAL
„A venit vremea Mării Negre. Marea Neagră se va transforma dintr-o mare marginală, anoxică, aproape închisă, într-un punct de contact geopolitic între marile blocuri economice, civilizaționale, culturale ale lumii.”
VASILE IUGA, CONSULTANT, EXPERT ÎN ENERGIE
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitați:
Marea Neagră și securitatea proiectului Neptun Deep
George Scutaru, Președinte, New Strategy Center
Intervenție online: Radu Tudor, Jurnalist, Antena 3, CNN
Fiscalitate, gândire politică și dezvoltare la Marea Neagră
Prof. Dr. Mircea Coșea, ASE
Gabriel Biriș, Avocat, consultant fiscal
Ce învățăm și ce depășim din trecut pentru ca Europa să rămână relevantă?
Vasile Iuga, Consultant, Expert în Energie
Cum arată Marea Neagră din perspectiva securității militare? Cei doi specialiști invitați au vorbit despre miza globală a securității la Marea Neagră, au evaluat cât este de pregătită România să ofere securitate militară proiectului Neptun Deep și au analizat cât de mult contează statutul României de membru NATO. Înregistrarea integrală a dialogului:
TUDOR SCUTARU: „Statul român are o miză extraordinară în a apăra Neptun Deep. Dacă, prin absurd, s-ar întâmpla ceva și s-ar lua niște decizii care să afecteze implementarea conform calendarului, impactul ar fi deosebit de serios, nu doar asupra proiectului Neptun Deep, ci asupra tuturor proiectelor din zona economică exclusivă a Mării Negre. Vă dau un singur exemplu: s-a adoptat recent, în octombrie, legislația pentru energie eoliană offshore. Și vom vedea dezvoltări de producție de energie regenerabilă. Investitorii ar fi deosebit de sceptici să vină în zona offshore a Mării Negre. Dar, în același timp, pentru România, o dată este cel mai mare proiect energetic, dar pentru instituțiile statului este cea mai mare provocare pentru a asigura securitatea. Miza Neptun Deep nu este doar pentru România, este o miză europeană și o miză în regiune.”
RADU TUDOR: „Am avut privilegiul, la un forum care a implicat și prezența și organizarea New Strategy Center, să-l întreb pe comandantul suprem al Forțelor Aliate, pe generalul Chris Cavoli. I-am spus: „Domnule general, putem să asigurăm securitatea Bazinului Mării Negre, având în vedere prezența navală redusă a NATO, având în vedere capabilitățile navale slabe ale României și Bulgariei, având în vedere jocurile pe care le face Turcia?”. Și mi-a spus foarte calm și foarte relaxat: „În momentul de față, eu, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate, pot asigura orice fel de misiune de securitate în Bazinul Mării Negre pentru teritoriul NATO, pe baza capabilităților aeriene și terestre.”. E un răspuns care pe mine m-a liniștit. Dar, evident că nu mă mulțumește în raport cu ceea ce face Guvernul României.”
Finanțele fac legea? În societate, legea face finanțele. Și susține sau blochează, după caz, investițiile. Prof. Dr. Mircea Coșea, alături de Gabriel Biriș, reputat specialist în Drept fiscal, au analizat complicata realitate a fiscalității în materie de petrol și gaze, precum și câteva modalități de a exploata cât mai bine, din punct de vedere fiscal, oportunitățile oferite de Marea Neagră.
MIRCEA COȘEA: „Foamea de bani este cel mai greșit lucru care poate să fie și care într-un fel girează mentalitatea actuală a guvernării în România. Trebuie să ai niște puncte, importante, niște priorități, pe care să le urmărești, indiferent de foamea de bani pe care o ai sau nu. Și aici mă întorc la acele stimulente. De ce s-au dat niște facilități? Facilitățile erau stimulente. Pentru că la un moment dat trebuie ca să vezi care sunt ramurile care trag economia. Acele ramuri trebuie să fie stimulate. Cum? Fiscal, prin niște facilități. Astea sunt stimulente, nu sunt facilități. Până la momentul în care ele reușesc să-ți dea banii, ca să-ți permiți să faci altceva în altă parte. Și atunci, problema energiei în România este o problema vitală, dar care trebuie să meargă pe trei domenii de concept general al guvernării de acum o perioadă mai lungă. Și anume, România trebuie să înțeleagă că, la capacitatea de resurse pe care o are, nu își poate permite să nu-și folosească resursele interne, cel puțin minerale, agricole, energetice, în interesul ramurilor legate de ele.”
GABRIEL BIRIȘ: „În România avem, pe lângă celelalte probleme, problema suplimentară cu nivelul excesiv de taxare. Adică este un sistem de impozitare special la gaz și la petrol, dar în special la gaz, că asta e principală oportunitate a României. E un sistem multilayer. Avem întâi redevență, care redevență nu se calculează la prețurile efectiv realizate de producători, ci la un preț absolut artificial pentru România, acela al bursei de la Baumgarten, cu care nu suntem tocmai conectați. După care vin impozitele suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, care pot să ajungă până la 80%. După care avem impozitul pe profit. De anul ăsta mai avem un impozit suplimentar pentru toate companiile din petrol și gaze, ca să nu mai vorbim de impozitele pe care orice altă companie le suportă, impozitele și contribuțiile pe salarii și toate celelalte. În momentul în care vezi că în ultimii patru ani de zile nivelul taxării a crescut de două ori și jumătate, ca procent din venituri, începi să te întrebi dacă este doar o nevoie disperată de bani sau dacă nu cumva poate că nu asta se dorește, să se ducă la capăt investițiile.”
Istoria Europei este o istorie a resurselor de energie. Vasile Iuga, Consultant, Expert în energie, a vorbit despre etapele pe care le-a străbătut continentul, obligațiile de cetățean global model pe care și le asumă Europa, importanța descoperirilor științifice și perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic european în contextul actual. Vă invităm să urmăriți dialogul integral:
„Asistăm la sfârșitul sfârșitului istoriei și istoria se întoarce brutal. Ce vedem că se întâmplă pe fronturile din Ucraina sunt tehnici de luptă din primul război mondial. Războiul de tranșee cu artilerie masivă. Deci eu vreau, mi-aș dori, ca tranziția către obiectivele din Green Deal să se facă fără a se afecta industria europeană. Nu vrem ca o consecință să fie dezindustrializarea Europei, transformarea Europei într-un muzeu al civilizației și crearea de vulnerabilități strategice pentru Europa. Vrem ca Europa să își asume responsabilitățile pe care le are față de europeni și față de restul planetei, pentru că Europa își dorește să fie un cetățean global model, dar dacă suntem vulnerabili, devenim irelevanți într-o lume în care regulile sunt joc de sumă nulă.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
Exploatările de gaze din Marea Neagră reprezintă o resursă importantă pentru România, în contextul tranziției la energia verde, dar și în contextul geopolitic actual.
Noua ediție a emisiunii Noua Economie a abordat Marea Neagră din perspectivă energetică, dar și geopolitică. Dialogul a pus accent pe politicile europene care modelează transformările din domeniul economic și impun schimbări majoare, oportunitățile create de producția ce va începe în anul 2027, dar și pe necesitatea de informare a cetățenilor cu privire la acest proiect și la noile tehnologii ce se vor dezvolta, unele dintre acestea beneficiind de susținerea sectorului de gaze naturale.
Moderatorii Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze, i-au avut ca invitați pe Ionuț Purica, Expert în Energie, AREE, Cristian Păun, Prof. Univ. ASE București și Adina Ardeleanu, jurnalist, Financial Intelligence.
Suntem într-un context în care simplificăm prea mult lucrurile. Dacă mergem numai pe emisii, înseamnă că decizii de tipul „să oprim cărbunii pentru că emit și sunt poluanți” sunt decizii greșite.
Cea mai mare sursă de poluare la nivel local este transportul. Cum o să funcționeze o economie fără transport? Gândirea logică, corectă, este să nu oprim transportul sau cărbunii, oprim tehnologiile poluante în transport și le înlocuim cu tehnologii nepoluante, măcar local: vehicule electrice, celule de combustibil, deci hidrogen, oprim tehnologiile poluante în cărbune și le înlocuim cu tehnologii care deja se cheamă “clean coal”, cărbune curat, chiar și stocarea CO₂-ului.
Gazul de la Marea Neagră poate reprezenta factorul care va împinge în față România, dar el poate, de asemenea, reprezenta un fel de blestem. Pentru că dacă noi nu suntem puțin atenți la resursa respectivă și ne limităm doar la o exploata, doar la o extrage și eventual a o da așa cum este ea altora, avem o problemă. Sigur că misiunea companiilor care exploatează gazul de la Marea Neagră este să scoată gazul de acolo, dar în plus de această misiune pe care nu trebuie să o asume ele, ci guvernul și entități private, ar trebui deja să se construiască o industrie pe verticală care să plece de la acest gaz, pentru că a-l da așa cum este e o mare greșeală.
România, în momentul de față, fără gazul de la Marea Neagră, energia produsă din acest gaz, se descurcă cu ce are, la ce industrie NU mai are. O industrializare accelerată ar trebui să preceadă momentul în care primele molecule de gaz încep să vină către țărm.
Proiectul Neptun Deep, un proiect strategic, a cunoscut și opoziție, există un curent populist, patriotard, chiar din zona conspiraționistă. Dar, odată cu preluarea pachetului EXXON MOBILE de către compania ROMGAZ, companie de stat, statul controlează aproximativ 70% din exploatările din Marea Neagră, socotind și celelalte participațiuni. Astfel, s-a anulat orice argument că acest proiect n-ar fi unul românesc, deoarece el este, practic, controlat de statul român în momentul de față.
“Informarea e rolul companiilor, e și rolul nostru în calitate de comunicatori sau oameni de media, e și rolul statului, dar pare așa că e într-un fel rolul tuturor, dar al nimănui punctual. Până la urmă, ne trebuie o igienă personală, să vedem ce e prea bun să fie adevărat sau ce niciodată nu e atât de bun sau atât de rău cum ni se prezintă lucrurile. Trebuie să ne informăm din toate sursele posibile, adică pe un subiect anume, dacă chiar vreau să emit o opinie, chiar trebuie să mă informez. Și un punct foarte bun de plecare este chiar Bursa de Valori București. Vedem cifrele și putem să ne gândim dacă este bine sau dacă este rău.”
Și, pentru că informarea este atât de importantă, inclusiv pentru tranziția energetică, Adina Ardelean ne-a prezentat temele principale de dialog din cadrul Forumului Energiei, ediția 2024, organizat de Financial Intelligence.
„Marea Neagră devine o nouă zonă, dacă vreți, caldă, în contextul geopolitic și de energie. Să nu uităm că preluarea Crimeei nu a însemnat numai o chestiune militară, portul Sevastopol pentru flota militară din Marea Neagră a Federației Ruse, a însemnat și rezervele din zona maritimă din jurul Crimeei, pe care Rusia le poate solicita ca ale ei.”
Ionuț Purica – Expert în Energie, AREE
„Gazul de la Marea Neagră reprezintă o șansă reală pentru România, de a se repoziționa și mai bine în lista țărilor care formează astăzi Piața comună. Doar de noi depinde, mai degrabă de factorul politic, cu precădere, să transformăm această șansă într-una reală sau într-un blestem, care apoi ne va bântui și ne va costa.”
Cristian Păun – Profesor universitar, ASE
„Gazele din Marea Neagră sunt un proiect foarte important pentru România și pentru asigurarea securității energetice atât aici, în țara noastră, cât și la nivel regional. Ceea ce este foarte important în acest proiect, din punctul de vedere al cetățenilor, este că cele 2 companii care sunt parte din acest proiect , OMV Petrom și ROMGAZ, sunt și companii listate la BVB. Așadar, oricine dorește să participe la acest proiect, la beneficiile și la provocările lui, poate să o facă prin investiția în aceste companii la Bursă.”
Adina Ardeleanu – Jurnalist, Financial Intelligence
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
