Deși tranziția energetică pare a fi ceva revoluționar, de fapt, reprezintă o îmbinare echilibrată între nou și vechi, între tehnologii novatoare (sau utilizate la scară mai redusă) și tehnologii clasicele, ce presupun extragerea și prelucrarea hidrocarburilor sau a cărbunelui.
Ne place să vorbim despre contexte globale, regionale, despre cât de bine sau rău au făcut alții, despre cât de bine e în altă parte. Dar, optica noastră, ca români, ar trebui să aibă ca esență ce putem face noi cu resursele de care dispunem local, pentru că acestea nu sunt puține.
E drept, contextul actual nu este ușor de digerat la niciun nivel când avem de administrat crize de securitate, de sănătate și energetice la nivel global, iar trioul mult dorit – stabilitate, predictibilitate și competitivitate – există și nu prea.
Dar dacă luăm contextul tranziției energetice și analizăm toate oportunitățile aduse de aceasta, cum a forțat ieșirea din zona de confort a multor industrii, inclusiv a industriei de petrol și gaze (ce are nu mai puțin de 170 de ani de experiență) și a dus spre inovare și spre identificarea altor tipuri de tehnologii ce pot contribui la bunăstarea noastră ca țară, nu putem decât să fim mândri că experiența și cunoștințele acumulate în cei 170 de ani sunt folosite la maximum în inovare.
România are astăzi o oportunitate unică: aceea de a-și diversifica sursele de energie utilizând ce ne oferă natura de milioane de ani – căldura rocilor magmatice.
Energia geotermală cu buclă închisă (closed loop system), o tehnologie inovatoare și extrem de eficientă, ce poate fi dezvoltată aproape oriunde, ar putea deveni un pilon esențial pentru securitatea energetică a țării. Totuși, această soluție rămâne puțin cunoscută și neexploatată la nivel național.
Sistemele geotermale cu buclă închisă au apărut în urmă cu 5 ani de zile și în prezent se utilizează în 3 țări din lume SUA, Canada, Germania.
Principiul de funcționare este simplu, similar cu cel al radiatorului. În primul rând, se efectuează forarea: este vorba despre un foraj clasic, utilizat în industria de petrol și gaze.
Apoi, se realizează instalația subterană: pe scurt, 2 conducte sunt introduse în sol și sunt unite între ele. Prin această instalație închisă, la momentul pornirii sistemului, este injectată apă demineralizată din surse proprii, cu presiune redusă. Apa se încălzește, extrăgând astfel căldura din pământ fără a afecta echilibrul ecologic al solului. Apoi, prin fenomenul de termosifon natural, apa fierbinte se ridică la suprafață și generează agent termic sau energie electrică, prin turbine. Apa este ulterior recirculată în sistem.
Spre deosebire de geotermia clasică, adică de sistemele cu buclă deschisă, ce depind de existența unor surse naturale de apă caldă, cele cu buclă închisă pot fi instalate aproape oriunde și nu necesită un zăcământ geotermal specific. Această versatilitate face din sistemele cu buclă închisă o soluție pentru România.
Unul dintre principalele avantaje ale energiei geotermale cu buclă închisă este că oferă o sursă constantă de energie, independentă de condițiile meteorologice. Spre deosebire de alte surse de energie regenerabilă, care fluctuează în funcție de vreme, energia geotermală este disponibilă 24/7, pe tot parcursul anului. Această stabilitate o face o sursă de energie extrem de fiabilă și potrivită atât pentru generarea agentului termic, cât și pentru electricitate, deci și pentru utilizări industriale.
România este una dintre țările cu cel mai ridicat potențial geotermal din Europa, având resurse semnificative, în special în zona de vest a țării.
Deși există unele proiecte de energie geotermală în aceste zone, acestea sunt de tip buclă deschisă, ceea ce limitează aria lor de aplicare. În schimb, tehnologia cu buclă închisă ar putea fi implementată la scară largă, inclusiv în zonele urbane sau rurale, unde alte resurse de energie regenerabilă nu sunt la fel de eficiente sau accesibile.
Pentru că discutăm despre avantajele sistemelor cu buclă închisă, un alt argument în favoarea acestora este impactul redus asupra mediului.
Fiind un sistem închis, apa demineralizată din surse proprii utilizată pentru transferul de căldură nu intră în contact cu solul sau cu apele subterane, deci nu există risc de contaminare. În plus, amprenta de carbon a acestor sisteme este inexistentă, sistemele în buclă închisă sunt silențioase, nefiind un factor perturbator în comunități, iar costurile de întreținere sunt reduse în comparație cu alte surse de energie, cum ar fi gazele naturale sau energia nucleară.
Sigur, acum vă întrebați: „Bine, bine, dacă soluția are atât de multe avantaje, ce ne împiedică să o implementăm și noi în România?”
Răspunsul va părea un clișeu, însă pașii pe care îi mai avem de parcurs pentru ca tehnologia să devină realitate sunt mici si puțini.
Există bariere care împiedică utilizarea energiei geotermale cu buclă închisă în România, printre care: un cadru legislativ insuficient dezvoltat și gradul de cunoaștere insuficient în rândul populației dar și a decidenților politici.
Guvernul român și autoritățile locale ar trebui să acorde o atenție sporită dezvoltării infrastructurii și a legislației necesare pentru a stimula investițiile în acest sector. Multe dintre subvențiile și facilitățile fiscale existente pentru sursele regenerabile de energie nu sunt încă adaptate specific pentru energia geotermală cu buclă închisă, ceea ce reduce atractivitatea acesteia pentru potențialii investitori, costurile inițiale fiind considerabile.
Pe lângă sprijinul guvernamental, este necesară și o educare mai amplă a publicului în ceea ce privește beneficiile și funcționarea acestei tehnologii. Mulți români sunt familiarizați cu energia solară sau eoliană, dar puțini știu că energia geotermală este o opțiune viabilă și accesibilă, mai ales în regiunile cu un potențial geotermal ridicat.
“Deci ce putem face cu resursele pe care le avem deja?”
Foarte mult. Energia geotermală cu buclă închisă reprezintă o oportunitate majoră pentru România, din punct de vedere energetic, ecologic și economic.
Impactul implementării tehnologiei este unul major în creșterea bunăstării românilor. Dacă în acest moment 25% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după ce își achită factura la energie, implementarea acestei tehnologii poate contribui la scăderea acestui procentaj.
Într-o perioadă în care securitatea energetică și scăderea gradului de sărăcie sunt o prioritate globală, tehnologia geotermală cu buclă închisă oferă soluții sustenabile și eficiente.
Haideți să nu pierdem și acest tren!
„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.” CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE
„Marea Neagră este importantă pentru că vorbim de resursele disponibile, vorbim de țările riverane, care sunt interesate să dezvolte proiecte comune. Și aș vrea să menționez în primul rând Tratatul pe care România îl are cu țări precum Georgia, Azerbaidjan, Ungaria, privind cablul subteran.” OANA ÖZMEN, DEPUTAT, SECRETARUL COMISIEI PENTRU INDUSTRII ȘI SERVICII
„Și pentru Statele Unite Marea Neagră a devenit o mare extrem de importantă. Ceea ce este bine, pentru că înseamnă că suntem în siguranță, în securitate. Într-adevăr, regiunea a devenit și din punct de vedere energetic deosebit de importantă.” ANTAL LÓRÁNT, SENATOR, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU ENERGIE
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitați:
Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze
Oana Özmen, Deputat, Secretarul Comisiei de Industrii şi Servicii
Antal Lóránt, Senator, Președinte al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale
Intervenție online:
Cristian Bușoi, Membru al Parlamentului European, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
Dialogul cu Cristian Hubati a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească.
„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”
„Vă dau doar un exemplu. Un search pe google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu ai. Search-ul cu ai consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul neptun deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”
„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”
„E aceeași poveste ca pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care acum se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”
„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”
Deputatul Oana Özmen și senatorul Antal Lóránt au punctat câteva elemente despre viitorul politicilor energetice, tehnologiile de interes pentru decarbonare și necesitatea investițiilor pentru o industrie competitivă, oferind și o nouă definiție a securității energetice. Vă invităm să urmăriți întregul dialog:
OANA ÖZMEN: „Este foarte important ce tip de investiții face și ce tip de resurse. De ce? Pentru că în Europa, în acest moment, toată lumea investește cam în același segment. Avem foarte multe panouri fotovoltaice, chiar și în zonele în care nu avem însorire. Avem tendința să utilizăm un anumit tip de resurse în defavoarea altora. Există iarăși componenta, pe care România o are și care este extrem de necesară, a energiei nucleare, care este extrem de importantă în tranziție. În același timp, ce trebuie să facă România este să se devină un hub energetic. Dar, pentru asta, trebuie neapărat să dezvolte programe regionale. Asta înseamnă că trebuie să conlucreze cu țările din jur, Bulgaria, Ungaria, Grecia, astfel încât să poată să devină un hub energetic.”
OANA ÖZMEN: „Știu că sunt foarte mulți sceptici cu privire la utilizarea hidrogenului. Totuși, el va juca un rol. Ceea ce este important și ce ar trebui să facem noi, în comparație cu alte state, de exemplu Bulgaria, care a anunțat anul acesta în mai 2024 că a inaugurat prima stație de încărcare pe hidrogen. Ungaria a reușit și și-a propus să aibă o fabrică care să producă peste 10 MW hidrogen. Or, în timp ce celelalte țări își fac foarte bine temele, noi încă avem probleme de implementare. Dacă vorbim de securitatea energetică a României, ea trebuie să fie o prioritate, dar eu aș vedea-o ca pe o prioritate alături de alte câteva capitole. Vorbim de economie și aici vorbim clar care sunt prioritățile noastre pentru industrie. Pentru industriile poluatoare, e clar că trebuie să le dăm această șansă de a utiliza hidrogen. Că el va fi un mix, că va fi un hidrogen albastru, că vom folosi, și bine am făcut că în lege noi am folosit, și reutilizarea hidrogenului carbon. Sper că tehnologia va fi suficient de matură și că vom reuși să utilizăm hidrogen verde, așa cum, de fapt, ne-am propus, pentru că asta este de fapt ținta.”
ANTAL LÓRÁNT: „În ultima perioadă, eu obișnuiesc să încerc să fac o redefinire a ceea ce înseamnă securitate energetică. Pentru că securitatea energetică, cel puțin din perspectiva mea, și cred că este o perspectivă corectă, înseamnă că trebuie să se întâlnească trei elemente extrem de importante: capacitatea de producție, capacitatea de distribuție a energiei produse și capabilitatea de apărare a acestor rețele de distribuție și capacităților de producție a energiei electrice sau a gazelor naturale. De ce este important să subliniem aceste trei elemente? Pentru că în cazul în care un stat nu are aceste trei elemente, are o problemă la capitolul de securitate energetică. Bineînțeles, dacă dezvoltăm ideea de securitate energetică și avem aceste trei elemente, pe care România, Slavă Domnului, le are, atunci, într-adevăr, putem să spunem că avem securitate energetică și probabil putem să devenim și furnizori de securitate energetică.”
ANTAL LÓRÁNT: „Deci, dacă politicile energetice se bazează pe idei pragmatice, atunci trebuie să vedem ce vrem noi de la noi, Uniunea Europeană. Vrem ca să avem un rol important economic la nivel mondial? Vrem să rămânem cu o industrie care este în stare să producă produse europene sau nu? Dacă ajungem la concluzia că nu mai vrem să avem acest rol, atunci bineînțeles putem să mergem cu o viteză majoră, cu această tranziție energetică, în direcția în care suntem astăzi. Dar eu cred că este o direcție greșită și, ceea ce este extrem de important, tranziția energetică are un cost major. Trebuie să vorbim foarte clar despre aceste costuri și trebuie să vedem cine plătește la urmă aceste costuri. Dar, încă o dată, trebuie să punem Europa pe harta lumii și trebuie să spunem foarte clar ce vrem noi, continentul, să devenim, cu toate statele membre a Uniunii Europene și, când am luat această decizie, să revenim la politici energetice pragmatice.”
În intervenția din cadrul emisiunii Noua Economie, europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, s-a referit la miza gazelor naturale în actualul context geopolitic, la schimbările declanșate de noile alegeri europene, precum și la capacitatea țării noastre de a contribui la creșterea competitivității industriale la nivel european.
„În ceea ce privește politica energetică, pentru că despre asta este vorba atunci când vorbim de Neptun Deep și de Marea Neagră, aici s-a înțeles nevoia unei balansări, pentru că nu vom putea ține sistemul energetic doar din regenerabile. Chiar dacă investițiile în baterii devin extrem de interesante, și există foarte mult interes peste tot în UE, există și nevoia de produce și din alte surse. Unele țări resping energia nucleară, nu e cazul României, evident, dar sunt țări, inclusiv în vecinătatea României. Plus nevoia de a avea în continuare gaz pentru anumite industrii, care vor investi în captarea carbonului, care nu pot înlocui total gazul, și din zona de încălzire, mai ales încălzire centralizată, pentru că nu vom putea utiliza imediat pompele electrice.”
„Prețurile încă mari la energie reprezintă una dintre problemele legate de competitivitatea industriei europene pentru că, mai ales pentru industriile energointensive, în mod evident, costul ridicat îi face să fie mai puțin competitivi la nivel global. Asta, coroborat, vorbim de anumite industrii, cu prețul certificatelor de CO₂, legislația legată de climă. Rămâne de văzut dacă se vor adeveri proiecțiile, tot ceea ce înseamnă revoluția digitală, inteligența artificială și tot ce înseamnă digitalizarea societății în următorii ani. Atunci, teoretic, da, România poate contribui la creșterea competitivității pentru că avem proiecte foarte ambițioase, avem, în mod evident, pe partea de nuclear, încă 2 unități, plus refacerea, modernizarea celor existente, avem foarte multe proiecte, cel puțin potențiale, în domeniul energiilor regenerabile, avem și proiectele de producție de electricitate pe gaz. Teoretic, am putea să devenim un exportator, dar, evident, aici nu ține doar de cum reușim să implementăm aceste capacități de producție, unele dintre sunt încă doar pe hârtie, ci și de cum se investește în infrastructura de transport, inclusiv în partea de interconectare.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.” CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE\
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitat: Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze
Dialogul a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească. Puteți urmări întreaga discuție aici:
„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”
„Vă dau doar un exemplu. Un search pe Google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu AI. Search-ul cu AI consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul Neptun Deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”
„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”
„E aceeași poveste ca pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care ACUM se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”
„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
„Avem o avere de peste 25 de miliarde de euro în Marea Neagră și întrebarea esențială este: avem cu ce să o protejăm?”
RADU TUDOR, JURNALIST, ANTENA 3, CNN
„Chiar dacă astăzi se termină războiul, Marea Neagră va rămâne o mare contestată. Noi trebuie să fie pregătiți pentru o atitudine agresivă din partea rușilor și, de aceea, tot timpul, nu doar să fim vigilenți, ci să avem capacitatea să ne apărăm interesele.”
GEORGE SCUTARU, PREȘEDINTE, NEW STRATEGY CENTER
„Marea Neagră, care are și potențial energetic. Care are potențial piscicol. Care are potențial de hub de transport. Lucrurile astea sunt niște priorități pe care trebuie să le salvăm fiscal. O anumită perioadă să le lăsăm să funcționeze mai libere de fiscalitate.”
PROF. DR. MIRCEA COȘEA, ASE
„Problema, dacă ne uităm în momentul de față în economie: vedem că domeniile care merg cel mai prost sunt acelea care sunt cel mai mult reglementate de către stat. Deci trebuie să fim foarte atenți ce ne dorim.”
GABRIEL BIRIȘ, AVOCAT, CONSULTANT FISCAL
„A venit vremea Mării Negre. Marea Neagră se va transforma dintr-o mare marginală, anoxică, aproape închisă, într-un punct de contact geopolitic între marile blocuri economice, civilizaționale, culturale ale lumii.”
VASILE IUGA, CONSULTANT, EXPERT ÎN ENERGIE
Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist
Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze
Invitați:
Marea Neagră și securitatea proiectului Neptun Deep
George Scutaru, Președinte, New Strategy Center
Intervenție online: Radu Tudor, Jurnalist, Antena 3, CNN
Fiscalitate, gândire politică și dezvoltare la Marea Neagră
Prof. Dr. Mircea Coșea, ASE
Gabriel Biriș, Avocat, consultant fiscal
Ce învățăm și ce depășim din trecut pentru ca Europa să rămână relevantă?
Vasile Iuga, Consultant, Expert în Energie
Cum arată Marea Neagră din perspectiva securității militare? Cei doi specialiști invitați au vorbit despre miza globală a securității la Marea Neagră, au evaluat cât este de pregătită România să ofere securitate militară proiectului Neptun Deep și au analizat cât de mult contează statutul României de membru NATO. Înregistrarea integrală a dialogului:
TUDOR SCUTARU: „Statul român are o miză extraordinară în a apăra Neptun Deep. Dacă, prin absurd, s-ar întâmpla ceva și s-ar lua niște decizii care să afecteze implementarea conform calendarului, impactul ar fi deosebit de serios, nu doar asupra proiectului Neptun Deep, ci asupra tuturor proiectelor din zona economică exclusivă a Mării Negre. Vă dau un singur exemplu: s-a adoptat recent, în octombrie, legislația pentru energie eoliană offshore. Și vom vedea dezvoltări de producție de energie regenerabilă. Investitorii ar fi deosebit de sceptici să vină în zona offshore a Mării Negre. Dar, în același timp, pentru România, o dată este cel mai mare proiect energetic, dar pentru instituțiile statului este cea mai mare provocare pentru a asigura securitatea. Miza Neptun Deep nu este doar pentru România, este o miză europeană și o miză în regiune.”
RADU TUDOR: „Am avut privilegiul, la un forum care a implicat și prezența și organizarea New Strategy Center, să-l întreb pe comandantul suprem al Forțelor Aliate, pe generalul Chris Cavoli. I-am spus: „Domnule general, putem să asigurăm securitatea Bazinului Mării Negre, având în vedere prezența navală redusă a NATO, având în vedere capabilitățile navale slabe ale României și Bulgariei, având în vedere jocurile pe care le face Turcia?”. Și mi-a spus foarte calm și foarte relaxat: „În momentul de față, eu, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate, pot asigura orice fel de misiune de securitate în Bazinul Mării Negre pentru teritoriul NATO, pe baza capabilităților aeriene și terestre.”. E un răspuns care pe mine m-a liniștit. Dar, evident că nu mă mulțumește în raport cu ceea ce face Guvernul României.”
Finanțele fac legea? În societate, legea face finanțele. Și susține sau blochează, după caz, investițiile. Prof. Dr. Mircea Coșea, alături de Gabriel Biriș, reputat specialist în Drept fiscal, au analizat complicata realitate a fiscalității în materie de petrol și gaze, precum și câteva modalități de a exploata cât mai bine, din punct de vedere fiscal, oportunitățile oferite de Marea Neagră.
MIRCEA COȘEA: „Foamea de bani este cel mai greșit lucru care poate să fie și care într-un fel girează mentalitatea actuală a guvernării în România. Trebuie să ai niște puncte, importante, niște priorități, pe care să le urmărești, indiferent de foamea de bani pe care o ai sau nu. Și aici mă întorc la acele stimulente. De ce s-au dat niște facilități? Facilitățile erau stimulente. Pentru că la un moment dat trebuie ca să vezi care sunt ramurile care trag economia. Acele ramuri trebuie să fie stimulate. Cum? Fiscal, prin niște facilități. Astea sunt stimulente, nu sunt facilități. Până la momentul în care ele reușesc să-ți dea banii, ca să-ți permiți să faci altceva în altă parte. Și atunci, problema energiei în România este o problema vitală, dar care trebuie să meargă pe trei domenii de concept general al guvernării de acum o perioadă mai lungă. Și anume, România trebuie să înțeleagă că, la capacitatea de resurse pe care o are, nu își poate permite să nu-și folosească resursele interne, cel puțin minerale, agricole, energetice, în interesul ramurilor legate de ele.”
GABRIEL BIRIȘ: „În România avem, pe lângă celelalte probleme, problema suplimentară cu nivelul excesiv de taxare. Adică este un sistem de impozitare special la gaz și la petrol, dar în special la gaz, că asta e principală oportunitate a României. E un sistem multilayer. Avem întâi redevență, care redevență nu se calculează la prețurile efectiv realizate de producători, ci la un preț absolut artificial pentru România, acela al bursei de la Baumgarten, cu care nu suntem tocmai conectați. După care vin impozitele suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, care pot să ajungă până la 80%. După care avem impozitul pe profit. De anul ăsta mai avem un impozit suplimentar pentru toate companiile din petrol și gaze, ca să nu mai vorbim de impozitele pe care orice altă companie le suportă, impozitele și contribuțiile pe salarii și toate celelalte. În momentul în care vezi că în ultimii patru ani de zile nivelul taxării a crescut de două ori și jumătate, ca procent din venituri, începi să te întrebi dacă este doar o nevoie disperată de bani sau dacă nu cumva poate că nu asta se dorește, să se ducă la capăt investițiile.”
Istoria Europei este o istorie a resurselor de energie. Vasile Iuga, Consultant, Expert în energie, a vorbit despre etapele pe care le-a străbătut continentul, obligațiile de cetățean global model pe care și le asumă Europa, importanța descoperirilor științifice și perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic european în contextul actual. Vă invităm să urmăriți dialogul integral:
„Asistăm la sfârșitul sfârșitului istoriei și istoria se întoarce brutal. Ce vedem că se întâmplă pe fronturile din Ucraina sunt tehnici de luptă din primul război mondial. Războiul de tranșee cu artilerie masivă. Deci eu vreau, mi-aș dori, ca tranziția către obiectivele din Green Deal să se facă fără a se afecta industria europeană. Nu vrem ca o consecință să fie dezindustrializarea Europei, transformarea Europei într-un muzeu al civilizației și crearea de vulnerabilități strategice pentru Europa. Vrem ca Europa să își asume responsabilitățile pe care le are față de europeni și față de restul planetei, pentru că Europa își dorește să fie un cetățean global model, dar dacă suntem vulnerabili, devenim irelevanți într-o lume în care regulile sunt joc de sumă nulă.”
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
Exploatările de gaze din Marea Neagră reprezintă o resursă importantă pentru România, în contextul tranziției la energia verde, dar și în contextul geopolitic actual.
Noua ediție a emisiunii Noua Economie a abordat Marea Neagră din perspectivă energetică, dar și geopolitică. Dialogul a pus accent pe politicile europene care modelează transformările din domeniul economic și impun schimbări majoare, oportunitățile create de producția ce va începe în anul 2027, dar și pe necesitatea de informare a cetățenilor cu privire la acest proiect și la noile tehnologii ce se vor dezvolta, unele dintre acestea beneficiind de susținerea sectorului de gaze naturale.
Moderatorii Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze, i-au avut ca invitați pe Ionuț Purica, Expert în Energie, AREE, Cristian Păun, Prof. Univ. ASE București și Adina Ardeleanu, jurnalist, Financial Intelligence.
Suntem într-un context în care simplificăm prea mult lucrurile. Dacă mergem numai pe emisii, înseamnă că decizii de tipul „să oprim cărbunii pentru că emit și sunt poluanți” sunt decizii greșite.
Cea mai mare sursă de poluare la nivel local este transportul. Cum o să funcționeze o economie fără transport? Gândirea logică, corectă, este să nu oprim transportul sau cărbunii, oprim tehnologiile poluante în transport și le înlocuim cu tehnologii nepoluante, măcar local: vehicule electrice, celule de combustibil, deci hidrogen, oprim tehnologiile poluante în cărbune și le înlocuim cu tehnologii care deja se cheamă “clean coal”, cărbune curat, chiar și stocarea CO₂-ului.
Gazul de la Marea Neagră poate reprezenta factorul care va împinge în față România, dar el poate, de asemenea, reprezenta un fel de blestem. Pentru că dacă noi nu suntem puțin atenți la resursa respectivă și ne limităm doar la o exploata, doar la o extrage și eventual a o da așa cum este ea altora, avem o problemă. Sigur că misiunea companiilor care exploatează gazul de la Marea Neagră este să scoată gazul de acolo, dar în plus de această misiune pe care nu trebuie să o asume ele, ci guvernul și entități private, ar trebui deja să se construiască o industrie pe verticală care să plece de la acest gaz, pentru că a-l da așa cum este e o mare greșeală.
România, în momentul de față, fără gazul de la Marea Neagră, energia produsă din acest gaz, se descurcă cu ce are, la ce industrie NU mai are. O industrializare accelerată ar trebui să preceadă momentul în care primele molecule de gaz încep să vină către țărm.
Proiectul Neptun Deep, un proiect strategic, a cunoscut și opoziție, există un curent populist, patriotard, chiar din zona conspiraționistă. Dar, odată cu preluarea pachetului EXXON MOBILE de către compania ROMGAZ, companie de stat, statul controlează aproximativ 70% din exploatările din Marea Neagră, socotind și celelalte participațiuni. Astfel, s-a anulat orice argument că acest proiect n-ar fi unul românesc, deoarece el este, practic, controlat de statul român în momentul de față.
“Informarea e rolul companiilor, e și rolul nostru în calitate de comunicatori sau oameni de media, e și rolul statului, dar pare așa că e într-un fel rolul tuturor, dar al nimănui punctual. Până la urmă, ne trebuie o igienă personală, să vedem ce e prea bun să fie adevărat sau ce niciodată nu e atât de bun sau atât de rău cum ni se prezintă lucrurile. Trebuie să ne informăm din toate sursele posibile, adică pe un subiect anume, dacă chiar vreau să emit o opinie, chiar trebuie să mă informez. Și un punct foarte bun de plecare este chiar Bursa de Valori București. Vedem cifrele și putem să ne gândim dacă este bine sau dacă este rău.”
Și, pentru că informarea este atât de importantă, inclusiv pentru tranziția energetică, Adina Ardelean ne-a prezentat temele principale de dialog din cadrul Forumului Energiei, ediția 2024, organizat de Financial Intelligence.
„Marea Neagră devine o nouă zonă, dacă vreți, caldă, în contextul geopolitic și de energie. Să nu uităm că preluarea Crimeei nu a însemnat numai o chestiune militară, portul Sevastopol pentru flota militară din Marea Neagră a Federației Ruse, a însemnat și rezervele din zona maritimă din jurul Crimeei, pe care Rusia le poate solicita ca ale ei.”
Ionuț Purica – Expert în Energie, AREE
„Gazul de la Marea Neagră reprezintă o șansă reală pentru România, de a se repoziționa și mai bine în lista țărilor care formează astăzi Piața comună. Doar de noi depinde, mai degrabă de factorul politic, cu precădere, să transformăm această șansă într-una reală sau într-un blestem, care apoi ne va bântui și ne va costa.”
Cristian Păun – Profesor universitar, ASE
„Gazele din Marea Neagră sunt un proiect foarte important pentru România și pentru asigurarea securității energetice atât aici, în țara noastră, cât și la nivel regional. Ceea ce este foarte important în acest proiect, din punctul de vedere al cetățenilor, este că cele 2 companii care sunt parte din acest proiect , OMV Petrom și ROMGAZ, sunt și companii listate la BVB. Așadar, oricine dorește să participe la acest proiect, la beneficiile și la provocările lui, poate să o facă prin investiția în aceste companii la Bursă.”
Adina Ardeleanu – Jurnalist, Financial Intelligence
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
Marea Neagră, deși aflată la granița Uniunii Europene, devine o mare centrală ca importanță, fiind esențială pentru siguranța energetică a regiunii, dar și pentru siguranța națională a statelor.
Rolul Mării Negre și importanța proiectului Neptun Deep au reprezentat temele centrale ale emisiunii Noua economie, care l-a avut ca invitat pe Florin Spătaru, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, fost Ministru al Economiei, și a fost moderată de către Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale Petrol și Gaze.
Puteți urmări aici înregistrarea emisiunii:
Producția din proiectul Neptun Deep ar putea începe în 2027, iar noile cantități de gaze naturale ar putea fi o susținere atât pentru consumul casnic românesc, cât și pentru industria chimică, sector ce ar putea cunoaște un reviriment important.
Gazele naturale au un rol important în tranziția energetică și în această nouă economie ce se dezvoltă în prezent, ce necesită energie curată, în cantități semnificative și la prețuri competitive.
Statul are un rol esențial, atât prin capacitatea de reglementare, prin legislație, dar și prin stimularea unor proiecte unde componenta privată are un rol, dar nu poate susține 100% aceste inițiative.
Este vorba despre dezvoltarea întregii rețele de transport al gazelor, conectivitate, toate acordurile bilaterale sau multițări pe care trebuie să le asigurăm. Prin aceste măsuri, statul poate să dea ceea ce orice operator privat cere, și anume predictibilitate și transparență. Pentru că vorbim de strategii pe termeni lung, nu putem judeca în cicluri electorale.
Avem o problemă cu NZIA, cu cota de stocare a carbonului. Ultimele discuții au încercat să medieze o astfel de problemă și să nu existe o obligativitate, ci o țintă de stocare. Avem o întârziere majoră în generarea acestui concept, al captării, transportului și stocării de carbon. Noi am adoptat legislația în 2011.
Ce am făcut până în 2024? Absolut nimic. Am avut un proiect, Getica, un proiect relativ bine făcut, dar pe care nu l-am finanțat. Acela ar fi fost un proiect pilot care ar fi putut genera plusvaloare. Agenția Națională pentru Resurse Minerale a publicat în transparență decizională modificarea noii legi. Am susținut câteva proiecte pilot pentru captarea și stocarea carbonului tocmai pentru a genera această încedere că România va putea face această captare. Marea Neagră, la rândul său, poate stoca acest carbon, ceea ce reprezintă un avantaj competitiv important.
Ideal ar fi ca o bună parte din aceste gaze să se regăsească în economia românească, în industrie, și nu în consumul casnic sau producția de energie. E și această o componentă foarte importantă, dar ideal ar fi să se regăsească în produse cu valoare adăugată, cum este industria chimică. Industria chimică este generatorul unui întreg lanț de valoare. Ultimul studiu INS arată că detegentul, un produs chimic, este principala sursă de inflație. El generează un întreg lanț de valoare, de la exploatarea materiei prime, carbonatul de calciu, și pe întregul lanț de procesare.
Ar fi o mare eroare să oprim acest proiect. Ar fi un lucru care ar afecta nu numai România, ci și întregul concept european. Tranziția energetică a Europei nu poate funcționa fără gaz. Oricine ar spune că găsim imediat alte soluții într-un timp extrem de scurt nu face altceva decât să genereze o altă dependență a Europei.
Marea Neagră reprezintă un echilibrator, atât pentru consumul domestic, cât mai ales pentru dezvoltarea industriei. Este vorba despre industria chimică, generatoarea unui întreg lanț valoric, dar și despre o posibilă industrie a semiconductorilor. Acest sector este unul puternic energofag – atât în producție, cât și în utilizare – și presupune sinergii și cu industria chimică. De asemenea, Marea Neagră reprezintă un factor de securitate, prin acordurile pe care România le semnează cu riveranii Mării Negre.
„Pe lângă proiectele majore pe care le avem, va trebui să ne uităm și la celelalte avantaje pe care le avem, din perspectiva coridoarelor de transport, a stocării carbonului, a tuturor resurselor pe care le putem avea din această zone.”
Florin Spătaru – Consilier de stat, Cancelaria Prim Ministrului
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
Securitatea energetică reprezintă o problemă europeană, apărută în contextul războiului din Ucraina. Pe de altă parte, sectorul energetic este modelat și de ambițiile interne ale UE, de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Una dintre soluții vine de la Marea Neagră, prin proiectul de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep.
Cea mai recentă ediție a emisiunii NOUA ECONOMIE, moderată de Adrian Măniuțiu și Daniel Apostol, Director General al Federației Patronale Petrol și Gaze, a avut drept teme de discuție rolul gazelor naturale în contextul geopolitic actual și contribuția României la securitatea energetică a UE, prin dezvoltarea proiectului Neptun Deep.
Dialogul cu Sorin Elisei, Director General în Ministerul Energiei, a avut loc în jurul rolului pe care gazele naturale îl au în aprovizionarea cu energie a UE și modul în care România își poate asigura propria tranziție energetică și poate deveni un pilon de stabilitate.
Gazele românești, atât cele de pe uscat, cât și cele din Marea Neagră, sunt una dintre cele mai importante atuuri ale României și reprezintă o susținere importantă pentru aprovizionarea țării. De asemenea, gazele naturale sunt compatibile sau chiar susțin noi tehnologii, cum ar fi hidrogenul, biogazul și biometanul. De aceea, resursele românești reprezintă un vector important pentru tranziția energetică, coexistând cu resursele regenerabile.
Unul dintre aspectele cel mai importante este că Marea Neagră este un proiect matur, aproape de momentul startului și, implicit, de demonstrare a beneficiilor.
Raluca Covrig, Directorul de Afaceri Publice și Comunicare al Federației Patronale Petrol și Gaze, a arătat că viitorul energiei sună bine și datorită noilor tehnologii dezvoltate de către companiile din sectorul de petrol și gaze.
Printre cele 2 tehnologii promițătoare pentru un viitor mai curat, dar cu energie suficientă, se numără CCS (captarea, transportul, stocarea și chiar utilizarea dioxidului de carbon), care ajută la menținerea competitivității industriei și la atingerea obiectivelor de decarbonare. O altă sursă regenerabilă este energia geotermală, cu beneficii importante în cazul exploatării cu sistemul în buclă închisă.
Gazele naturale sunt importante pentru echilibrarea sistemului energetic, electricitatea produsă din acestea poate fi folosită pentru a echilibra fluctuațiile energiei regenerabile. De aceea, gazele naturale rămân o oportunitate, mai ales că, la nivel european, după cum subliniază Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte CRE, luptăm împotriva emisiilor, nu a combustibililor fosili.
În Europa, nu avem opțiunea renunțării la tranziția energetică, dar gazele naturale sunt considerate combustibil de tranziție și, împreună cu resursele regenerabile, de exemplu hidroenergia, vor face ca energia românească să fie tot mai verde.
România trebuie să vadă tranziția ca pe o oportunitate de a avea energie mai ieftină și mai curată. Cum susține țara noastră tranziția energetică? Primul pilon este reprezentat de importantele resurse naturale, cum sunt gazele din Marea Neagră. Un alt pilon important – experiența și capacitatea companiilor de a implementa noi tehnologii, pentru decarbonarea economiei sau pentru producția energiei verzi.
„Pentru România, gazele din Marea Neagră sunt esențiale în acest proces de tranziție pentru a înlocui centralele care produc curent electric pe bază de cărbune.”
Sorin Elisei – Director General, Ministerul Energiei
„Rolul Neptun Deep și Mării Negre în România este unul esențial pentru viitor. Pentru că viitorul energiei se bazează pe elementul de tranziție pe gaze.”
Raluca Covrig – Director Afaceri Publice și Comunicare, FPPG
„Eu cred că, cel puțin pentru o perioadă de timp, așa cum este deja recunoscut în documentele UE, dar și în strategia energetică a României, rolul gazului ar putea fi extrem de important.”
Corneliu Bodea – CEO Adrem / Președinte CRE
NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.
Energia geotermală este o formă de energie derivată din căldura emanată din interiorul Pământului prin roci și fluide subterane.
Tehnologia de captare, utilizare și stocare a carbonului (CCUS) poate juca un rol cheie în atingerea neutralității carbonului, pe lângă menținerea productivității și competitivității industriei românești, în special în sectoarele energo-intensive și greu de decarbonizat.
