Arhiva pentru categoria: NOUTATI

România ar putea deveni cel mai important producător de gaze naturale al Europei! Este concluzia celei de-a doua zi de Transylvania Green Energy Forum, eveniment desfăşurat la Cluj-Napoca.

Citește mai mult

Sunt discuţii cruciale despre tranziția la energie verde și sustenabilă la Transylvania Green Energy Forum, care are loc la Cluj-Napoca. La conferinţă participă factori de decizie, experți și lideri din industrie. Este a doua zi a forumului organizat in parteneriat cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

Citește mai mult

Pe data de 22 noiembrie, sectorul energetic, împreună cu invitați de seamă din alte domenii – autorități, parlamentari, specialiști din domenii conexe – s-au reunit în cadrul Galei Gaz de România – Împreună pentru viitorul energiei pentru a-și face cunoscute succesele din acest an, dar și pentru o bună coordonare a acțiunilor din perioada următoare.

Evenimentul nostru strânge an de an laolaltă personalități din domeniul energetic și contribuie la țesătura de idei și principii pe care se alcătuiesc acțiunile comune.

Ediția din acest an a subliniat, mai mult decât oricând, puterea coordonării, a țintelor la care contribuie întreaga industrie, cu susținerea autorităților și a opiniei publice. Aceasta pentru că industria noastră se transformă într-un lider al uneia dintre cele mai importante mișcări din economia și societatea românească: tranziția energetică. Obiectivele sunt asumate de către România, dar inițiativele ce conduc la atingerea țintelor sunt ale fiecăruia dintre noi, atât la nivel de companie, cât chiar și la nivel personal sau al nucleului familial.

 

O tranziție de imagine. Gaz de România devine Viitorul Energiei

Într-o susținere la nivel simbolic a tranziției energetice, am marcat un nou moment din istoria proiectului nostru: Gaz de România se va numi de acum Viitorul Energiei, căpătând și o nouă identitate vizuală. Acest nou concept a fost prezentat în premieră în cadrul Galei, iar distinșii oaspeți din industrie ne-au făcut onoarea de a fi martori la acest moment important.

Viitorul Energiei – noua identitate sub care vom continua să promovăm energia românească, evoluția sa, precum și specialiștii care fac posibil bunul mers al sectorului – a fost creat pornind de la 8 piloni importanți pentru România și viitorul său, prosper și sustenabil.

Cei 8 piloni sunt:

• Energie geotermală
• CCS (captarea și stocarea carbonului)
• Energia nucleară
• Hidrogenul
• Energia eoliană offshore
• Energia solară
• Biocombustibilii
• Gazele naturale

Aceștia reprezintă, de fapt, o parte dintre tehnologiile identificate pe care se bazează și tranziția energetică românească și punctele pe care se vor concentra atenția, eforturile și fondurile, din interiorul țării și nu numai. Proiectul Viitorul Energiei va continua să promoveze companiile, inovația, tehnologia și să realizeze un demers de popularizare către publicul larg, pentru ca întreaga societate să acționeze ca un tot pentru o tranziție către mai bine.

Ne mândrim cu reușitele anului 2023

Unul dintre cele mai importante momente ale serii a fost demararea proiectului Neptun Deep, de producție a gazelor naturale în Marea Neagră.

Reprezentantele celor două companii partenere – doamnele Christina Verchere, CEO OMV PETROM, și doamna Diana Lupu, Director General ROMGAZ, Black Sea Ltd s-au aflat împreună pe scena Galei Gaz de România și au subliniat importanța și impactul Neptun Deep asupra României: cu acest proiect, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

De asemenea, ca o emblemă pentru transformarea pe care sectorul energetic o cunoaște, doamna Christina Verchere a arătat că OMV Petrom va investi 3,5 mld euro în energie regenerabilă, pe parcursul viitorilor ani.

Doamna Diana Lupu a subliniat, de asemenea, succesul celor 2 companii, amintind atât decizia de investiție din iunie, cât și intrarea în faza de dezvoltare din august 2023, subliniind contribuția autorităților și a echipelor care au făcut posibilă parcurgerea etapelor. De asemenea, a arătat dorința celor 2 companii ca primele gaze să intre în sistemul energetic național în 2027.

În avangarda succeselor din energie. Premii pentru viitor

Alături de parteneri, autorități, specialiști din sectorul energetic și domenii conexe, în cadrul Galei, am sărbătorit schimbul de generații tehnologice în industria energetică, dar și continuitatea unui domeniu de succes în România, cel al gazelor naturale. Astfel, au fost acordate premii – simbol pentru înnoirile ce au început deja. Dorim ca acestea să reprezinte, în fapt, o ștachetă, iar câștigătorii din acest an să înmâneze premiile de anul viitor, ca o perpetuare a mentalității de pionier în tehnologie și de promotor al progresului.

Premiul pentru Energie Geotermală

Primul premiu al serii a fost dedicat Energiei Geotermale și a fost oferit de către domnul Casian Nițulescu, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Energiei, Primăriei Municipiului Oradea „pentru utilizarea exemplară a energiei geotermale. La Oradea, a început deja schimbul de generații în tehnologie. Acest municipiu dă resurselor regenerabile locul de cinste pe care-l merită în mixul energetic, pentru confortul și bunăstarea cetățenilor. Oradea este cu adevărat un model de dezvoltare pentru România.” Domnul Florin Birta, Primarul Municipiului Oradea, a primit premiul în numele instituției pe care o conduce și a arătat că, prin investiții de 30 milioane de euro,  15% din energia necesară pentru funcționarea sistemului de termoficare din Oradea provine din apă geotermală. De asemenea, Oradea își binemerită renumele de oraș-model în utilizarea acestui tip de energie prin proiectele în desfășurare: până în 2030, 50% din energia orașului va proveni din energie geotermală.

Premiul pentru Energie Nucleară

Cea de a doua distincție a fost acordată de către domnul Casian Nițulescu, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Energiei  și a revenit SN Nuclearelectrica „pentru stabilitatea oferită sistemului energetic național. Nu este ușor să te menții la același nivel de performanță timp de aproape 30 de ani. Nuclearelectrica își demonstrează valoarea zi de zi, prin participarea constantă și sigură la aprovizionarea cu energie a României. Acum, prin investiții și inovație, Nuclearelectrica se pregătește să ne arate din nou că românii au vocație de pionieri în domeniul tehnologiei. ”, după cum s-a arătat în motivarea FPPG. Acest premiu a fost înmânat doamnei Roxana Tompea, Directorul de Investiții Nuclearelectrica, care a arătat că proiectele de investiții desfășurate dau șansa României de a deveni un reper în regiune și contribuie la construirea unui viitor durabil.

Premiul pentru CCS (captarea și stocarea carbonului)

Domnul Florian Grosu, Country Manager XP, a înmânat Premiul pentru CCS, iar câștigătorul a fost CIROM, Patronatul din Industria Cimentului și altor Produse Minerale pentru Construcții din România, pentru perseverența arătată și energia investită în promovarea tehnologiei CCS în România. Captarea și stocarea carbonului sunt esențiale pentru a menține competitivitatea produselor industriale românești. Și pentru a menține fabricile în țară. Este un premiu pentru activitatea de până acum și pentru a încuraja eforturile viitoare, binevenite și valoroase, ale CIROM.” Este interesantă continuitatea de viziune dintre cele 2 entități, XP și CIROM, ambele au în comun eforturi susținute pentru sustenabilitate și reducerea gazelor de efect de seră, un beneficiu pentru sectorul energetic, pentru mediu și pentru industria românească.

Doamna Marinela Drăcea, Directorul Executiv CIROM, a subliniat necesitatea colaborării și a dialogului în interiorul sectorului de energie, dar și cu publicul larg.

Premiul pentru Hidrogen

Doamna Oana Ijdelea, Directorul Departamentului Juridic al Black Sea Oil & Gas a acordat Premiul pentru Hidrogen, unul dintre cei mai importanți piloni ai tranziției energetice din România. Acest Premiu a fost acordat companiei Liberty Steel Galați, „pentru inițiativa de a transforma Galațiul în Green Hydrogen Valley, un impuls și un exemplu oferit tranziției energetice în României. Industria românească are nevoie de hidrogen verde, de aceea apreciem implicarea Liberty Steel Galați, un adevărat motor al economiei durabile în România.”. Domnul Radu Ionescu, Director General Liberty Steel, a reiterat dorința companiei de a face „green steel” („green steel” = „oțel verde”, produs fără emisii de CO₂) la Galați, pentru beneficiul comunității locale și a generațiilor viitoare.

*

Aceste premii au fost acordate pentru patru dintre pilonii ce vor susține viitorul energiei românești. Ceilalți piloni vor fi, cu siguranță, premiați în edițiile viitoare. România are așteptări ridicate privitoare la aceste patru arii, iar sectorul energetic va răspunde cu siguranță, prin proiecte pe care le vom prezenta cu mândrie.

Mulțumim OMV Petrom, ROMGAZ, Black Sea Oil & Gas, XP (care, vă reamintim, a purtat până de curând numele de Expert Petroleum), companii membre ale FPPG care au sponsorizat și susținut organizarea, invitaților care ne-au onorat cu prezența și tuturor celor care au făcut posibilă organizarea acestei Gale.

Credem că energia și căldura cu care am fost înconjurați sunt de bun augur pentru proiectul Viitorul Energiei, adică noua generație a Gaz de România, și sperăm că edițiile viitoare ale Galei noastre vor fi primite cu același entuziasm.

Tranziția energetică a luat deja startul, dar partea cea mai dificilă a cursei spre decarbonizare urmează de-abia de acum. România și-a asumat obiective ambițioase în cadrul UE, pe care trebuie să le respecte cu fermitate. Nu putem întoarce armele în această luptă contra emisiilor. Dar este oare posibil ca România să găsească un echilibru între tranziție și menținerea performanțelor economice? Adrian Măniuțiu i-a avut invitați pe Daniel Apostol, Director general FPPG, și Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte CRE, în emisiunea Noua Economie, unde au discutat despre provocările și oportunitățile create de tranziția energetică pentru România și întreaga lume. Puteți să urmăriți înregistrarea întegului dialog aici: Emisiunea a abordat teme de interes despre tranziția energetică, politica economică și sectorul de gaze:

• Contextul prezent al decarbonizării globale
• Interesele românești în procesul global de transformare
• Exportul european de emisii către China
• Costurile tranziției
• Calendarul decarbonizării
• Energia în contextul alegerilor
• Impactul războiului rusesc asupra energiei românești

SCURT REZUMAT AL SITUAȚIEI LA ZI

În deschiderea emisiunii, Adrian Măniuțiu a trasat cadrul de discuție și a prezentat succint principalele obiective climatice ale UE, definite prin Green Deal și Fit for 55. Țintele, gradate pe ani, sunt următoarele:

• Până în 2030 – trebuie să reducem cu 55% emisiile de CO₂
• Din 2035 – nu se vor mai putea produce mașini cu combustie internă, nici măcar hibrid.
• În 2050 – Europa va fi neutră din punct de vedere climatic, va continua emisiile, dar le va compensa.

Green Deal va face ca transportul să fie preponderent fără emisii de carbon, iar utilizarea hidrocarburilor va tinde la zero, combustibilii fosili fiind înlocuiți cu energie din surse regenerabile. Aceasta este o cerință dificilă deoarece multe capacități clasice de producție a energiei, adică bazate pe hidrocarburi, trebuie închise și înlocuite. Momentan, principalele surse de energie la nivel global sunt de origine fosilă. Mai exact, 84% din energia globală este furnizată de către hidrocarburi, ce alimentează și 97% din transportul global. Cele 5 trilioane de dolari, sume investite până acum în capacități energetice regenerabile, au dus la o scădere de numai 2% la nivel global, a amprentei de carbon, conform unui studiu al Băncii Mondiale.

CARE ESTE INTERESUL ROMÂNIEI?

În tumultul dialogului despre atingerea obiectivelor climatice, este necesar să definim care este interesul României, al economiei și al cetățenilor săi. Daniel Apostol spune că interesul României constă în creșterea nivelului de dezvoltare a societății și îmbunătățirea calității vieții pentru fiecare cetățean.

„Te uiți întâi la ce ai și la cine ești și după aceea îți pui întrebări despre ce nu ai și de unde poți să obții.”, declară Directorul general FPPG, referindu-se la faptul că România trebuie să-și folosească atributele de singularitate, resursele unice disponibile, pentru ca acestea să folosească tranziției energetice.

Dialogul despre tranziția energetică a revelat nu doar probleme și piedici, cu și optimism, încredere și abordări constructive. Spre exemplu, Corneliu Bodea a arătat că tranziția energetică este de bun augur și că potențează capacitățile noastre de dezvoltare. Președintele CRE a subliniat, de asemenea, că România deține și trebuie să-și folosească sursele de energie regenerabilă și gaze naturale.

EXPORTUL DE EMISII – O IPOCRIZIE EUROPEANĂ?

Adrian Măniuțiu a subliniat două incoerențe în politicile de emisii ale UE: prima, în marele circuit al dezvoltării regenerabilelor, statele europene transferă amprenta de carbon către China. A doua se referă la faptul că renunțarea la combustibili fosili este susținută mai ales de către țări care oricum nu mai au resurse proprii și care, prin războiul din Ucraina, au pierdut accesul la resursele rusești. Referitor la necesitatea de a globaliza eforturile climatice, Corneliu Bodea a arătat că tranziția energetică nu se realizează doar în Europa și SUA, unul dintre cei mai implicați actori în decarbonizare fiind în ultima vreme chiar China. Beneficiul tranziției energetice nu ar trebui să fie doar un mediu mai curat, ci, în timp, și o energie mai ieftină și mai sigură, iar rolul Europei, în anii ce vin, este de a demonstra, prin exemplu propriu, acest avantaj. În ceea ce privește susținerea necesară pentru renunțarea la combustibili fosili, președintele CRE a amintit că eliminarea acestora este susținută la nivel european. În prima etapă, cel puțin, tranziția va presupune o creștere a prețurilor, iar UE răspunde acestei probleme prin alocare de fonduri, de exemplu Fondul de Tranziție Justă. Ca și în alte situații, România nu a accesat încă acești bani, neavând încă pregatită nici măcar partea cadrului de reglementare.

CUM FACEM SĂ NE PERMITEM TRANZIȚIA?

Pornind de la declarația Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, făcută în cadrul RIGC 2023 – Romanian International Gas Conference, Daniel Apostol a subliniat cele 3 caracteristici ale energiei, care trebuie să fie: Sigură România are resurse pentru energie, inclusiv prin lansarea proiectului Neptun Deep. De asemenea, are cunoștințe, are energeticieni, economiști și ar trebui să se formeze și o generație de politicieni, deoarece tranziția energetică este în special o chestiune politică, având, desigur, puternice implicații economice. Accesibilă din punctul de vedere al prețurilor Tranziția energetică este scumpă, din cauza numeroasele procese de retehnologizare necesare. România are resurse pentru a o susține. Spre exemplu, industria de gaze are capacitatea financiară de a dezvolta tehnologii utile decarbonizării, ce ar putea contribui puternic la atingerea țintelor naționale. Sustenabilitatea În cel de-al treilea rând, energia trebuie să fie și „verde”, sustenabilă, pentru a ne putea atinge obiectivele și a contribui la stoparea schimbărilor climatice. Pentru că decarbonizarea va deveni treptat un nou mod de viață, pe care va trebui să-l adoptăm. Astfel, Homo sapiens trebuie să evolueze, să se reinventeze: nu vom mai fi oamenii hidrocarburilor, ci vom avea un stil de viață decarbonizat, „verde”.

CÂND OPRIM EMISIILE? CE SCRIEM ÎN CALENDARUL DE DECARBONIZARE?

La nivel global, există o disensiune de opinii privitoare la calendarul de oprire a combustibililor fosili. Acest lucru a fost limpede chiar și la COP28, când Sultanul Ahmed al-Jaber, Președintele summitului climatic COP28, Dubai 2023, a arătat că tranziția trebuie realizată treptat, „pentru a nu duce lumea înapoi în peșteri”. În același timp, Antonio Guterres, Secretarul General ONU, a amintit opinia oamenilor de știință, conform cărora putem opri schimbările climatice doar prin renunțarea totală la combustibilii fosili. Opiniile referitoare la pașii către decarbonizare și calendarul de adoptat au fost de asemenea nuanțate. Reținem 2 aspecte: este important ca statul să stimuleze mediul privat, care va realiza tranziția „inteligent, calculat în termeni de efort, timp, financiar”, trendul global convergând spre dezvoltarea unor noi capacități de producție de gaze, în ciuda curentelor extremiste, inerente oricărei schimbări. În concluzie, România ar putea să vadă tranziția ca pe un prilej de dezvoltare și ar putea să-și asume, de o maniera coerentă, în sincron cu bogăția de resurse disponibile, un parcurs care să implice gazele naturale. Soluția este să folosim tehnologia astfel încât emisiile să fie cât mai reduse, chiar și în situația în care alegem să folosim, în perioada de tranziție, gazele naturale.

INFLUENȚA ALEGERILOR

Pentru că anul 2024 se anunță unul complicat, nu putea lipsi subiectul alegerilor, cu atât mai mult cu cât anul electoral ar putea să fie marcat de o impredictibilitate în reglementare și o incertitudine bugetară mai pronunțată decât de obicei. Tema energiei ar putea să fie folosită electoral, dar este firesc, spune directorul FPPG,  atât timp cât Neptun Deep – alături de alte proiecte majore din energie – reprezintă un „pașaport de bunăstare”, în folosul statului, al cetățeanului și al economiei. Președintele CRE a subliniat că politicul are nevoie de un moment de analiză, prin care să vadă cât de mult au întârziat anumite proiecte din energie – cum ar fi Neptun Deep, dar și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă – și ce ar fi avut România de câștigat dacă timeline-ul de realizare a acestora ar fi fost respectat.

IMPACTUL RĂZBOIULUI ȘI SECURITATEA ENERGETICĂ

Războiul din Ucraina poate, cel puțin ipotetic, să pună în pericol proiectul Neptun Deep. Deși sperăm să rămână în stadiul de supoziție, putem spune cu certitudine că acest conflict a redefinit modul în care privim energia.

Cei doi invitați au subliniat faptul că termenul de „independență energetică” s-a perimat. Pentru a fi independeți, ar trebui să renunțăm la tratatele UE. În acest moment, este potrivit să vorbim despre „securitate energetică”, asigurată comunitar, prin interconectivitate, la care România contribuie puternic. Invitații noștri ne-au amintit că o țară independentă se bizuie doar pe resursele proprii și nu ar avea sprijin în eventualitatea unui colaps. În condițiile în care viziunea rusească asupra Mării Negre a fost de mare internă, este mai înțelept să privilegiem ideea de comunitate, pentru o securitate crescută din punctul de vedere al aprovizionării cu energie și nu numai.

ESTE ROMÂNIA FIT FOR 55?

Pentru a fi pregătită să-și atingă obiectivele, România mai are de făcut mult în ceea ce privește legislația și eficiența energetică. Dar, mai presus de aceasta, trebuie să ne amintim mereu că noi „luptăm împotriva schimbărilor climatice, nu a hidrocarburilor.” De asemenea, avem nevoie să devenim o voce puternică